PASTI – VENITI DE LUATI LUMINA – Pastile, sarbatorite in aceeasi zi de ortodocsi, catolici si protestanti

Pastele din acest an va fi sarbatorit in aceeasi zi de ortodocsi, catolici si protestanti, 4 aprilie fiind totodata cea mai timpurie data la care se poate praznui cea mai mare sarbatoare a crestinatatii. Pastele a fost sarbatorit in aceeasi zi de catolici si de ortodocsi in 2004 – 11 aprilie si in 2007 – 8 aprilie. Ortodocsii si catolicii vor mai serba impreuna Pastele atat in acest an, pe 4 aprilie, cat si anul urmator – cand Invierea Domnului va fi in 24 aprilie 2011. De asemenea, sarbatoarea va fi comuna pentru ortodocsi si catolici in 2014 – 20 aprilie, 2017 -16 aprilie si in 2025 – 20 aprilie.

Termenul ebraic de Pasti (Pesah) a trecut in vocabularul crestin pentru ca patimile, moartea si Invierea Domnului au coincis cu Pastile evreilor din anul 33. Obiectul sau motivul Pastilor crestine este insa cu totul altul decat al Pastilor evreilor, intre vechea sarbatoare iudaica si cea crestina nefiind alta legatura decat una de nume si de coincidenta cronologica.

Cuvantul Pesah (trecere) este mostenit de evrei de la egipteni, dar provine in limba romana din forma bizantino-latina Paschae. Evreii numeau Pasti (Pascha) sau praznicul azimilor sarbatoarea lor anuala, in amintirea trecerii prin Marea Rosie si a eliberarii lor din robia Egiptului, care se praznuia la 14 Nisan (aprilie) si coincidea cu prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara.

Numirea de Pasti a fost aplicata de primii crestini comemorarii anuale a Cinei celei de taina, care avea loc in seara de 13 Nisan sau in Joia dinaintea Duminicii Invierii. Ea consta dintr-o masa rituala, care imita Cina la care au participat apostolii si Hristos, fiind insotita de serviciul Sfintei Impartasii.

La primii cresini, recrutati dintre evrei, aceasta celebrare a Cinei se substituia vechii mese pascale evreiesti din seara zilei de 14 Nisan, masa care, la inceput, purta, doar ea, denumirea de Pasti in sensul propriu al cuvantului. Si precum la evrei aceasta numire s-a aplicat mai tarziu la intreaga sarbatoare a azimilor, care tinea sapte zile (14 Nisan seara – 21 Nisan seara), tot asa si la crestini ea a trecut de la comemorarea Sfintei Cine la aceea a mortii si a Invierii Domnului.

CITESTE SI:

Sursa: Mediafax