Pasul Huta – dealul Pricop – varful Mare – Muntele Bradului

Le prezint prognoza meteo colegilor de tura in timp ce ne deplasam. Plecam la 7,30 din Baia Mare spre Seini-Negresti Oas. Lasam in dreapta Racsa profilata dinaintea impresionantului con intunecat al Muntelui Mic. Deasupra lui s-a instalat prelungul trabuc-zeppelin al unui nor treptat insangerat de rasarit. Versantul nordic al acestuia apoi valea Talnei, Pietroasa, Varful Mare si Muntele Bradului sunt invaluite de la vest spre est de cohortele sur-negre ale norilor prevestitori de precipitatii si furtuna.

Eu – Autor: Lucian Petru Goja

Vezi GALERIA FOTO (clic aici…)

Jeleznicu Mare si Mic apar terni datorita padurilor nepudrate de nea in timp ce poienile de la Piatra Bixadului si varful Vascului sunt alb-argintate, mai mult de bruma groasa si chiciura decat de nea. 

Treptat soarele se inalta la orizont peste codrii cu chiciura imbaind intr-o superba feerie ulitele Moiseni-ului, vatra satului prosper, cu o suita de vile-palate.  
In fundal,  mult mai aproape, zarim Piatra Bixadului–varful Vascului iar la dreapta lor tinta noastra primara, saua Pasului Huta (cca 70 km din Baia Mare spre Sighetu Marmatiei). 

Suim spre celebra localitate Certeze si-n continuare spre Huta. 
Pe-aici vilele se-ntrec in grandoare, termopane, etaje, lifturi si inox desi peste an ele-s mai tot timpul pustii. Deocamdata reprezinta, se pare, o investitie a trudei de zi cu zi, de-aproape doua decenii, prin ostilele strainataturi. 

Valsam pe curbele ce ne suie-n pas. 

Lasam la dreapta un santier privat de prelucrare a vestitelor andezituri negre/funerare extrase in zona din intruzivele roci vulcanice (roca eruptiva formata prin intarirea magmelor in interiorul scoartei Pamantului) .

Zarim frumosul deal Cocosita, numit astfel dupa cele doua cocoase vulcanice impadurite cu faget iar deasupra lui spre nord-est Varful Mare).
Ceva mai sus ramane hotelul-restaurant si imediat dupa, biserica unei manastiri-Sf.Treime- cu turle argintate si peretii placati cu dranita lacuita. 

Un palc de molizi ascunde Hanul Sambra Oilor (579 m altitudine). Deasupra lui e constructia neterminata a unui nou hotel-restaurant si releul/antena GSM.
La dreapta soselei e vechea platforma a scenei pe care evolueaza de cateva decenii ansamblurile folclorice cu ocazia primavaraticei manifestari ocazionata de scoaterea turmelor de oi la stana si masurisul oilor. 

Oprim in Pasul Huta, la vest de dealul Pricop ( 638 m). 

De-aici spre nord-vest, la niciun kilometru, e frontiera cu Ucraina. Granita paraseste malul stang al Tisei pe la Piatra pentru a sui prin paduri spre cel mai inalt munte al Oasului, Varful si Piatra Vascului. 

De aici soseaua continua spre nord-nord-est circa 30 km, lasand in urma pitoreasca Tara Oasului, pe directia Piatra, Remeti, Sapanta, pentru a ajunge la Sighetu Marmatiei, in buricul Maramuresului Istoric. 

Un drum forestier duce spre bine pitita cariera de valoroase andezituri aflata la nicio 100 de metri nord-est de pas. 

La dreapta lui, marcata intens cu un H vopsit cu alb pe fagi, e scurta partie de ski acoperita doar cu iarba. 

Tatonam dealul Pricop (poalele vestice) pentru a gasi vechiul marcaj turistic punct albastru (inconjurat cu cerc alb pentru novicii turismului) ce duce spre Varful Mare si in continuare spre Muntele Bradului. 

Mitica ocoleste prin sud-est dealul Pricop. Da de un drum de TAF/carute care-l aduce in poiana estica vasta, cu o mica livada de pruni. 
Noi, ceilalti, suim direct dealul Pricop (vulcanic, intruziv, aliniat nord-sud) in amontele unui sleau cu grohotis prin care susura un izvor cristalin. 

Dam mai intai intr-o sa, apoi intr-o poiana cu feriga uscata din care coboram pe versantul abrupt si bolovanos in vasta poiana estica. 

O cumatra vulpe o taie hoteste. 

Ne regrupam, dupa care continuam pe drumul de TAF  care copiaza practic unul din fostele terasamente CFF (cale ferata forestiera) ale ingeniosului si vastului sistem menit dupa 1920 sa afluiasca spre gaterele din Bixad lemnul industrializabil din bazinul Sapantei si Oasului de est-nord-est. 

Ajungem la liziera (borna silvica I/119 ). 

De aici spre stanga (nord) se desprinde un drum forestier pietruit care urmeaza vechiul terasament CFF pe care ne vom intoarce dupa-amiaza. 

Un alt drum mai vag conturat de TAF, pe alocuri bolovanos, alteori inierbat, o ia spre sud-est. Il urmam. Admiram fagetul matur, cu numeroase contorsionari, alipiri si forme bizare, una sugerand brancusianul sarut. 

Soarele se-avanta spre noi peste umarul impadurit (816 m altitudine) al culmii ce suie-n Varful Mare. 

Poiana pe care o strabatem se situeaza pe roci sedimentare. 
La dreapta, peste obarsiile unor modeste paraie, apare amplasamentul unei traditionale stane. 

Dupa circa 35-40 minute de la plecare remarcam pe un fag primul marcaj turistic punct albastru, destul de sters de intemperii.
Ne apropiem de versantul abrupt unde fagii sunt rariti si se remarca recente urme de taiere. 

Drumul de TAF/carute o ia usor la dreapta, dam de un alt marcaj care ne conduce in amontele unui grohotis accidentat, negricios, cu fir de paraias. Drumul urmeaza oblic-ascendent grohotisul pana sub un pinten stancos de unde face volta la stanga.
 
De aici avem o prima panoramare spre Pasul Huta, Hanul Sambra Oilor si Biserica Sf. Treime. 

Fagetul e minunat, desi rar pe alocuri, vag intercalat cu paltini si ciresi salbatici. Marcajul turistic e tot mai prezent, uneori de buna calitate desi e vechi. Temperatura in jur de –3, -5 C. 

Atingem culmea orientata nord-vest – sud-est la ora 10,15, adica la un ceas de la plecare. 
Pe frunzisul gros cu recente doboraturi de vant, apare o pudra de nea, nu mai groasa de un deget. 

Marcajul abandoneaza de-acum drumul de TAF ce continua spre nord-nord-est. Ne orientam spre sud-est. 
De aici avem o frumoasa sansa de-a panorama spre lacul de acumulare Calinesti Oas, Jeleznicu Mare si Mic. 

Nebuloasele alergate de vantul nord-vestic lasa pe cer numeroase insule mari de-azur fotogenic. Corbii ne impresioneaza cu acrobaticul lor zbor, croncanind grav.

Ajungem intr-o poienita plantata cu molizi, nu mai inalti de 0,6-1,3 m. In fata ni se profileaza culmea bolovanoasa si dincolo de ea un luminis. O luam intr-acolo pentru a profita de nevisata panoramare catre ucraineanul Teacevo–Teceul Mare. 

Teceul Mic e la noi, fiind mascat privirilor de catre versantul impadurit. 
Dincolo de Teacevo un lung si albit de nea lant muntos scaldat in soare, al Transcarpatiei ucrainiene, ne impresioneaza si indeamna la fotografiere. 

Muntele Bradului, tinta noastra, e vag intuibil peste afunda vale a Sugatagului Mare din pricina norilor ce-i invaluie crestetul. 

Ne-au trebuit 1 3/4 ore pana aici. 
De acum schimbam directia de deplasare continuand pe marcaj/culme si H-ul silvic rosu pe directia est. 
Suim usor pentru a da de un mic varf cu stancarii andezitice polistratificate (lave treptat racite). Deasupra lor o stiva de pietre cladita circular, ce aminteste de vechile borne silvice sau celebrele mamai din Piatra Craiului, Retezat, Parang etc. 

Nu suntem inca pe Varful Mare dar nu peste mult ajungem la extremitatea estica a unei mari poiene. 
De aici marcajul punct albastru o ia pe un vechi culoar forestier spre sud-est, ocolind pe curba de nivel, mai apoi usor ascendet. 

Varful Mare (1044 m altitudine), impadurit cu faget tanar punctat rar cu molid,  ramane la dreapta noastra, marcat de stancarii.

E ora 12,15 si ne-au trebuit pana aici 3 ore. 
Muntele Bradului abia se zareste, acum insorit si cu chiciura argintie, la stanga, peste obarsia valea Sugatagul Mare, la cel putin inca un ceas de mers. 

Zapada atinge aici 12-15 cm, e tasata iar vantul bate uneori cu inghetate rafale. 

Ne contrariaza lipsa oricaror urme de salbaticiune.  Abia am vazut o vulpe in debut de parcurs si mai apoi urma alteia tiparita-n pudra de nea. 

Dam in saua larga a Varfului Mare de unde drumul de TAF si marcajul punct albastru, acompaniat de H-ul silvic, depasesc obarsia spectaculoasei si accidentatei Valea Rea care o ia spre sud-sud-vest.

Dincolo de aceasta, spre sud-est, se contureaza Poiana Vezaului si apoi varful Vezaului (1012 m altitudine). 
Poiana Vezaul Unguresc e la nord de acestea, minunata datorita ocrului ierbii uscate ce rasare din neaua care atinge 20-25 cm. 

Taiem pe liziera vestica poiana Vezaul Unguresc. 
Fagetul impresionat ramane la stanga. 
Depasim o tanara plantatie de larice, admiram un bloc andezitic megalitic dupa care dam in culmea poienii marcata de un sir de molizi plantati. 
Spre vest si nord incepe un lastaris de faget inalt de 2-3 m, impenetrabil de n-ar fi traveele lasate de fostele drumuri de TAF, unele plantate cu molidis de-o schioapa. 

La ora 13 ajungem la borna silvica 1/250 plasata pe un fag batut de vanturi. 
Au trecut 3 1/4 ore de la plecare dar efortul era cert rasplatit de circulara panorama oferita. Mai intai cerul era pe alocuri dramatic-tenebros si invaluit de nori negri, alb-suri spre sud si sparti in brese de razele violente ale soarelui, albastru-cobalt. 
La est sunt obarsiile vaii Nadosa ce cade mai apoi in impresionanta cascada Sipot inainte de-a aflui in stanga raul Sapanta. 

Scrutam fascinati orizontul in terbila dinamica, de la vest – nord-vest. 
Incepem cu Varfu Mare, in fata lui, catre noi si dominand obarsia Vaii Rea, piramida triunghiulara stancoasa a Pietrei Bulzului. 

In plan infundat zarim Varfu Vascului si Piatra Bixadului catre culmile impadurite ale Muntilor Oasului, de la Turt catre Tarna Mare, Tamaseni apoi oglinda sur-abastrie a lacului Calinesti Oas dominata spre stanga de extrem de modestele (vazute de aici) varful Jeleznicul Mare si Mic.

La stanga lor, in alt plan, se gaseste Muntele Mic. 
Continuam linear pe culme pana in dreptul Pietrei Tisei de la nord de Nistru, avantata ca o ingusta cocoasa.  

Urmeaza Paltinul, deasupra lui piramida trapezoidala a Pietrosei si Tiganului, cu amplul S nordic al partiei de ski, parte din proiectul turistic cofinantat PHARE – Luna Ses, apoi o alta cocoasa ascutita, varful Frasineasa  la sud centrul geografic al Masivului Gutai (Masivul Ignis dupa unii geografi) varful Rotundu, Poiana Brazilor la sud-est apoi valea Brazilor. 

In plan indepartat, la est-sud-est, caciula Sermetesului din Muntii Lapusului iar deasupra noastra, la nord, Muntele Bradului, precedat de lastarisul de faget si mai sus de poieni plantate cu molid foarte scund, in crestet cu codrul de faget matur, neatins de drujba. 

Dincolo de varful Vezaului e vasta poiana Salatruc pe care am traversat-o in primavara lui 2006. Atunci am realizat un circuit de aproximativ 35 km dinspre Certeze-borcuturi catre valea raului Tur si Negresti Oas. 

Am suit inspre Muntele Bradului profitand de culoarul de TAF acoperit cu nea de 20-25 cm, am dat in pajistea plantata si cu nea mai putina. 
Dupa 4 ore de la plecare am poposit pe varful Muntele Bradului (1079 m) marcat de un obelisc de beton inalt de vreo 7-8 m.

La vest – nord-vest cerul se intuneca din ce in ce mai tare amenintandu-ne cu ploi ori zapezi. 
Vantul se inteteste scuturand violent fagii, despovarandu-i de varfurile de sageti sau solzii argintiu-cristalinei chiciure.

Ne mancam merindea apoi la ora 14,10  o luam inapoi pe unde am suit dar numai pana in saua estica a Varfului Mare. 
De aici abandonand marcajul punct albastru pentru a ne orienta la dreapta spre obarsia vaii Sugatagu Mare, marcata de un palc de molizi si trei izvoare abundente itite din scurgerile de grohote de lave. 

Din fericire albia  nu era inghetata si nici colmatata sau blocata cu doboraturi de vant, fapt ce ne permite un ritm de coborare destul de bun. 
Caderea de panta se accentueaza treptat. Apar praguri cascadate si o multime de paraie superbe, afluind din stanga si dreapta.  

La un moment dat se contureaza doua fuioare consistente de ape cristaline. Cel din stanga curge prin albia putin adanca in timp ce cel din dreapta o ia de-alungul descendentului fost drum de TAF. 

Stergarele de ape se unesc mai jos realizand un impresionant repezis care ne obliga la pendularea de pe un mal pe altul.  
Drumul de TAF ramane pe malul stang. Valea Sugatagu Mare isi stabileste albia din ce in ce mai afunda si cursul sinuos minunat vuind in dreapta sa. 

Dupa 1 1/2 ore de la plecarea de pe Muntele Bradului dam de drumul auto-forestier, in dreptul unui fost grajd-baraca din margini de brad, cu o masa darapanata si lavite din lemn la stanga. 

Un perete stancos-andezitic, inalt de 5-8 m, ornat cu sute de smocuri de feriguta se contureaza la stanga drumului din ce in ce mai bun. 

Trecuse de ora 15,30 cand, respectand de-aceasta data prognoza, incepu vag sa ninga cu fulgi mari, fosnitori. 

Cu certitudine valea Sugatagu Mare e una din cele mai salbatice si pitoresti, nu doar din Maramuresul de nord-vest ci din tot ce vazusem in cele cinci decenii de turism montan de pana acum. 

In malul drept al vaii ne atrage atentia o stanca ce parea ca ascunde gura unei pesteri. Curios, cobor spre ea pe o limba de grohotis, alunecos din cauza muschilor verzi.  Constat ca luasem plasa, fiind doar o surplomba (parte a unei stanci suspendata deasupra unui gol) frumoasa drapata cu muschi catifelati. Imaginea foto cu prim planul vaii nebune imi rasplateste efortul. 

Coboram pe drum lasand la stanga o fosta cariera de andezituri cu spectaculoase stratificari dense. Deasupra ei doua varfuri stancoase cu aspect de gemene clai rotunjite, din pacate obturate de fagetul matur. 

In deapta lor, pe o terasa marcand tranzitia de la vulcanicul intruziv spre sedimentar apare un mic tau de 10 x 6 m.  

Pe un fag, la circa 7 m de la sol, se iveste nelipsita acestei calde ierni colonie de Pleurotus.  Sunt pe putin 2 1/2 kg de trufandale …intangibile fara scarite de electrician sau telefonist de-odinioara. 

De pe aici avem la un moment dat o surprinzatoare panorama catre raul Tisa si lunca romano-ucraineana din dreptul localitatii Piatra. 

Ne impresioneaza in continuare frecventele paraie ivite in avalul grohotisurilor scurse din culmile vulcanice intruzive care generau ansamblului montan ceva tonic si nespus de viu, cu toata lipsa salbaticiunilor.

Dam de terasamentul fostelor linii CFF, unul blocat deliberat cu un imens megalit (bloc mare de piatră necioplită) de catre silvici pentru a limita accesul in padure.

De aici o cotim la stanga, spre vest – sud-vest. 
Urmam drumul noroios si cu balti la inceput, pietruit mai apoi, fost si el terasament CFF. Incheiem bucla traseului la borna silvica I/119 din poiana cu plantatie de pruni si vestigiile unei suri/sopron.

Sub versantul estic al dealului Pricop pe care l-am suit pe o poteca, admiram spre sud pentru ultima oara varful Pietroasa si la stanga lui Tiganul. In urma lasam o parte din cursul superior al vaii Sugatagu Mare (care se indreapta catre Piatra unde se uneste cu valea Sugatagu Mic, afluind impreuna in malul stang al Tisei). 

Dupa 3 ore de la plecare de pe varful Muntele Bradului si 8 ore de la debutul turei (circa 18 km total), ajungeam in Pasul Huta.

Vantul ne izbeste nemilos cu inghetatele-i rafale. 

Era ora 17,15 cand purcedem spre Baia Mare. Ploaia mocaneasca ne surprinde imediat dupa Negresti Oas si ne acompaniaza pana acasa. 

Incredibil, am scapat peste zi de ea la mustata, beneficiind cu siguranta de una din cele mai splendide ture ale noastre. 

Ne intrebam deloc retoric cum se facea oare ca in atatea si atatea saptamanale iesiri din Muntii Lapusului, Gutaiului, Oasului, Marmuresului sau meleagurile nestiute ale Salajului nu iam intalnit nici macar vreodata un turist. 
Sa se fi datorat oare faptului ca de regula parcurgeam trasee inedite, cel mult partial marcate turistic, de cele mai multe ori in lipsa descrierii traseelor si a hartilor aferente sau aceluia ca marea majoritate prefera autoturismul, statiunile turistice, hotelurile si restaurantele primitoare oferind posibilitati de distractie/agrement, in locul obositoarelor si transpirantelor circuite inedite, cu bocancul si rucsacul in carca? 

Cu certitudine noi nu-i invidiem deloc pe-aceia. Consideram ca suntem generos recompensati peisagistic de fiecare data si la tot pasul, pe soare, ploaie, ninsoare ori vant si viscol. 

Nu puteam insa sa nu constatam ca numarul celor care realmente au acces la minunatiile naturii si vocatia ineditului se reduce treptat, zi de zi. O fi pacat sau o doar o necesara si binemeritata sansa acordata naturii ? 

Ca de fiecare data raspunsul nu poate fi oferit de catre privitor, orizontul (ne)cunoasterii si…perspectiva.

Sfaturi pentru parcurgerea traseului turistic:

Circuit cu durata de 7-8 ore, in conditii de zapada putina. 

Marcaj turistic punct albastru din Pasul Huta pana pe varful Muntele Bradului. 

Nemarcat dinspre Muntele Bradului spre valea Sugatagu Mare (in aval) si apoi inspre Pasul Huta. 

Nu exista zone/pasaje expuse.