Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române: ‘Pelerinajul de Florii este icoană înaintevestitoare a bucuriei Sfintelor Paşti’

Pelerinajul de Florii este icoană înaintevestitoare a bucuriei Sfintelor Paşti, le-a spus sâmbătă seară patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, credincioşilor prezenţi pe Dealul Mitropoliei.

„Acest pelerinaj de Florii este icoană înaintevestitoare a bucuriei Sfintelor Paşti. De aceea se spune, uneori, în popor ‘cum e vremea la Florii, aşa va fi şi la Paşti’. Sigur că nu era natura atât de afectată de schimbări climatice nedorite. Această Intrare a Domnului în Ierusalim este o intrare în Ierusalimul pământesc pentru a pătimi de bunăvoie. Toate cântările pe care le-am auzit în acest pelerinaj arată că Iisus merge spre pătimire, dar pătimirea aceasta este de bunăvoie, deşi ea este cauzată de uneltirile autorităţilor religioase şi politice din vremea aceea. Totuşi, Evanghelia după Ioan subliniază că Iisus Hristos a acceptat suferinţele – moartea şi îngroparea – de bunăvoie”, a spus Patriarhul Daniel, în cuvântul de învăţătură adresat participanţilor la Pelerinajul de Florii.

PF Daniel a explicat că intrarea în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, care trece prin Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor, este „o lucrare mântuitoare”.

„Intrarea în Săptămâna Sfintelor Pătimiri însă nu mai are un sens pedagogic, precum cele 40 de Zile care s-au încheiat cu Vecernia de vinerea trecută, ci are caracter mistic, de împreună pătimire cu Hristos. De aceea, cântările noastre spun ‘ieri m-am îngropat cu Tine Hristoase, astăzi împreună cu Tine înviez’. Prin această lucrare mărturisitoare a pelerinajului am concentrat în gesturi, cuvinte şi cântări esenţialul credinţei noastre şi anume legătura între Cruce şi Înviere, între Suferinţă şi Biruinţă, între Întristare şi Bucurie”, a arătat Patriarhul.

Totodată, întâistătătorul BOR a remarcat că numărul pelerinilor participanţi la Pelerinajul de Florii este mai mare decât cel din 2019, ultimul organizat înaintea pandemiei de COVID-19, potrivit Agerpres.ro.

„Ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să dăruiască tuturor sănătate şi fericire, pace şi bucurie, precum şi mult ajutor în pregătirea pentru Sfintele Paşti. (…) Deci reţinem, în concluzie, că acest pelerinaj este comuniune în procesiune, bucurie pentru comunitate (…) şi binecuvântare pentru cetate”, a încheiat Patriarhul Daniel.

Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor au organizat sâmbătă Pelerinajul de Florii, la care au participat câteva mii de pelerini – ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi credincioşi mireni din Capitală şi din judeţul Ilfov -, în fruntea cărora s-a aflat episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul.

Pelerinajul, desfăşurat pentru prima dată după doi ani de întrerupere din cauza pandemiei de COVID-19, a început la Mănăstirea Radu Vodă şi a avut loc pe următorul traseu: Bulevardul Mărăşeşti, Bulevardul Dimitrie Cantemir, Strada Bibescu Vodă, Strada Şerban Vodă, cu oprire la Catedrala mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou, Strada Principatele Unite, Strada Ienăchiţă Văcărescu, Strada Sfânta Ecaterina, cu oprire la Biserica Sfânta Ecaterina, Strada Bibescu Vodă, Colina Bucuriei şi s-a încheiat la Catedrala Patriarhală.

Anterior începerii pelerinajului, la Mănăstirea Radu Vodă, PS Timotei a sfinţit ramurile de salcie, măslin şi finic, care au fost apoi oferite credincioşilor, iar la Catedrala Patriarhală, PF Daniel a sfinţit icoana praznicului „Intrării Domnului în Ierusalim”, purtată de pelerini, şi a rostit rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor.

Şi-au dat concursul Corul Seminarului Teologic Ortodox „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti şi Grupul Psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale, care au dat răspunsurile liturgice.

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, duminică, Intrarea Domnului în Ierusalim – Floriile.

Potrivit tradiţiei Bisericii, Intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. De data aceasta, îşi pregăteşte singur intrarea, conform profeţiilor din Vechiul Testament, ca să fie recunoscut după lege că este Mesia, Mântuitorul lumii. Poporul îl întâmpină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: ‘Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului’. Prin aceste cuvinte, oamenii simţeau că însuşi Dumnezeu a venit în lume pentru a aduce mântuirea ei. Intrând ca Împărat în Ierusalim, Iisus anticipează biruinţa Sa apropiată asupra morţii, ca şi biruinţa întregii omeniri pe care o purta în Sine.

De Florii, oamenii merg la biserică pentru a sfinţi crenguţe de salcie pe care le pun la geamuri, la uşi sau la porţi. În unele părţi ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Credinţa spune că acest ritual îi apără de boli şi îi face mai robuşti. De asemenea, apără casa de rele şi o protejează de evenimente neplăcute.

Ramurile de salcie care se împart în biserică în ziua de Florii simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulţimile în Ierusalim pe Iisus.

Cu zilei de Florii începe ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.