Raportul Comisiei prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale a fost prezentat luni, 21 septembrie, la Cotroceni, in prezenta presedintelui, premierului, ministrului Culturii, precum si a specialistilor care au lucrat la el, concluzia autoritatilor fiind aceea ca „responsabilitatea respectarii regulilor de arhitectura revine profesionistilor”, iar vina distrugerii monumentelor le apartine acestora. In acest context, Maramuresul a fost pomenit cu doua exemple: bisericile noi din Breb si Bogdan Voda.
Presedintele Traian Basescu a afirmat la prezentarea raportului ca ”distrugerile si afectarea patrimoniului construit, in mod deosebit, este rezultatul unei intelegeri, ca sa nu folosesc un cuvant mai dur, mai rau, intre administratie, in mod deosebit administratia locala, dar si intre profesionistii care se ocupa de constructii”.
Seful statului a spus ca ”fatadele schimonosite din Bucuresti si din toate orasele tarii sunt rezultatul compromisului pe care profesionistii in arhitectura il fac cu banul”. El a cerut Guvernului sa preia concluziile din raportul Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale din Romania.
Specialistii care au lucrat la raport au subliniat, de altfel, ca ”problemele grave pe care le infrunta supravietuirea peisajelor culturale urbane si rurale isi afla adesea un teren fertil de actiune in mentalitatea publica, a carei inertie si indiferenta in domeniu submineaza supravietuirea patrimoniului cultural si radacinile identitare ale comunitatilor locale”.
Realizatorii raportului au criticat comportamentul romanilor fata de ”casele vechi”, fapt care in opinia lor duce la distrugerea identitatii culturale. ”Edificii de cult au cazut in egala masura sub incidenta acestui gen de autism. Astfel, biserici de lemn din Maramures sau din alte zone ale tarii sunt direct sau indirect agresate de prestanta volumetrico-arhitecturala disproportionata a noilor biserici de zid, prezenta noilor constructii fiind excentrica in peisajul cultural si straina spiritului locului”, s-a precizat in raport, dandu-se ca exemplu biserica din satul Bogdan Voda (fost Cuhea), care a ”acoperit” cu umbra bisericuta din lemn, dar si al bisericii din Breb.
Un alt semnal de alarma a fost acela ca din lupta interconfesionala se ajunge la distrugerea unor monumente de cult, situatie intalnita si in localitatea maramureseana Saptanta – unde s-a intervenit la eliminarea unor modele arhitectonice specifice greco-catolicilor la biserica aflata in incinta Cimitirului Vesel. ”O varianta a manifestarilor distructive rezultate dintr-o mentalitate publica inca greu permeabila ideii de diversitate confesionala si etnica genereaza disparitia mai mult sau putin fortata a unor repere”, s-a semnalat in raportul comisiei prezidentiale.
Propuneri din Raportul Comisiei prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale
Masuri la nivel institutional:
• Reglementarea clara a atributiilor fiecarei institutii (nivel central si local) care are responsabilitati de protejare si conservare a patrimoniului national;
• Realizarea unui protocol de colaborare inter-institutionala care sa genereze o politica coerenta la nivel national, in acord cu reglementarile europene;
• Modificarea statutului Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice (CNMI)219
• Inzestrarea in consecinta – urgenta si obligatorie – a institutiilor autoritatilor judetene si locale cu personal specializat in protectia patrimoniului; in sensul intaririi capacitatii sale decizionale. Este necesara supunerea spre avizare Comisiei Nationale a Monumentelor
Istorice si Comisiilor Zonale a tuturor documentatiilor care necesita aviz din partea Ministerului Culturii conform legii;
• Organizarea de Comisii consultative formate din specialisti;
• Intarirea politiei patrimoniului;
• Diminuarea numarului institutiilor din subordinea Ministerului Culturii.
Masuri la nivel educational si social:
• Stimularea participarii cetatenilor la actiuni de interes general privind protejarea parimoniului;
• Formarea elevilor, prin introducerea in curricula a unor lectii teoretice si activitati practice specifice, in forme diversificate si imaginative, care sa permita recunoasterea si respectarea valorilor de patrimoniu;
• Redefinirea unor politici puternic orientate in favoarea scolilor de arte si meserii, cu introducerea practicii profesionale si a santierelor pilot de restaurare, conservare, consolidare;
• Organizarea unor cursuri de informare in domeniul patrimoniului cultural si al patrimoniului local, in special, pentru membrii consiliilor locale;
• Realizarea unor centre regionale pentru cercetarea si dezvoltarea meseriilor traditionale si a relatiei lor cu tehnologiile avansate, atat prin eficientizarea scolilor de arte si meserii, stimularea prin masuri specifice a membrilor comunitatilor locale in sensul practicarii mestesugurilor traditionale (incurajarea asociatiilor de mestesugari, protejarea comertului cu produsele mestesugaresti, in acord cu reglementarile europene), incurajarea schimburilor de experienta cu organizatiile de bresle active in domeniul prezervarii patrimoniului european (ex. les Compagnons des Metiers de Tour de France), cat si adaptarea nomenclatorului de meserii din Romania pentru a cuprinde mestesugurile si ocupatiile traditionale esentiale pentru conservarea patrimoniului material si imaterial.
• Realizarea unor centre regionale pentru cercetarea si dezvoltarea meseriilor traditionale pentru Moldova, Oltenia, Banat, Maramures (poate fi urmata o varianta imbunatatita a Centrului de studii si restaurare de la Bontida, jud. Cluj);
• Asigurarea unui cadru pentru promovarea prin publicatii si mass-media a activitatilor de protejare a patrimoniului in vederea formarii continue a publicului larg si, implicit, a autoritatilor administrative si a potentialilor investitori.
Masuri la nivel economic:
• Crearea unui Fond de Garantare a imprumuturilor pentru proiectele de conservare derulate de mediul privat;
• Alocare de fonduri de co-finantare pentru initiativele de proiecte de restaurare a patrimoniului prin fondurile structurale si cele comunitare;
• Includerea in bugetul national si in bugetele locale a unor sume destinate in exclusivitate delimitarii in teren a zonelor construite sau naturale protejate;
• Cresterea bugetului alocat culturii de la 0,30% la 0,50% si, in perspectiva, pana la 1% din PIB.
Sursa: Meda Muntean
– Servicii de creare site web
