Un cocktail de factori a făcut ca pe piața mondială a energiei să se instaleze furtuna perfectă. Prețurile au explodat iar românii, la fel ca cetățenii altor țări, s-au trezit că au de achitat facturi mult mai mari decât în urmă cu câteva luni. Partea proastă e că România și-a epuizat toate gloanțele de argint cu care putea să tragă, iar acum populația decontează și lipsa de acțiune a ANRE. Cum s-a ajuns aici? S-o luăm pe rând.
Vara trecută, mare parte din continentul european a fost în lockdown. Fabricile au funcționat la minimul necesar din cauza pandemiei, lumea a lucrat de acasă, nimeni nu-și punea problema crizei energetice ce urma să vină. Nu puțini au fost producătorii de gaze care au pus cep producției, stocurile fiind mai mult decât îndestulătoare.
„Aici trebuie spus că înmagazinarea gazului nu e deloc ieftină. Iar redeschiderea producției este costisitoare. În plus, oferta de gaz e destul de rigidă, în sensul că reacționează mai lent la mișcările cererii”, explică într-o discuție cu HotNews, Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură la Expert Forum.
Iarna lui 2020 nu a fost una foarte geroasă, dar primăvara lui 2021 a cunoscut temperaturi mult mai coborâte decât media perioadei. Temperaturile din aprilie de pildă au fost sub medie din Islanda până la Mediterană. În Germania temperaturile din aprilie au fost cele mai scăzute din ultimii 40 de ani. La fel și în Slovenia. În câteva zone din SUA temperaturile au coborât la -16 grade, iar pe fondul acestui ger, populația a consumat mai mult decât de obicei. Iar asta a dus la scăderea rezervelor de gaze (care erau, repet, îndestulătoare).
De asemenea, în primăvara acestui an, oamenii sperau că pandemia se apropie de final, iar statele au început să-și redeschidă economiile. Fabricile au reînceput să producă, oamenii să se întoarcă la lucru. Cererea de energie din Asia a fost un alt motiv care a pus presiune pe prețuri.
Dar a mai venit o nenorocire: uraganele care au lovit SUA și din Mexic în acest an și care au făcut ravagii. Peste 80% din producția de petrol din Golful Mexic a fost oprită, consumul populației a redus din rezervele de gaz. În cazul SUA, pierderea a fost apropiată de 80%, fiind cel mai costisitor uragan pentru industria petrolieră din ultimii 20 de ani. O să întrebați ce legătură are petrolul cu gazul. Legătura e simplă: Gazele naturale cuprind gazele libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracția amestecurilor de gaz condensat.
Ca să rezum în termeni economici: cerere mare, ofertă redusă. Plus stocuri care se împuținau cu o viteză rapidă. Notez în treacăt că lipsa vânturilor a făcut ca aportul energiei eoliene să fie cu totul marginal.
Ca și cum acestea nu erau de ajuns, a intervenit și „factorul românesc”: lipsa de acțiune a reglementatorului român ANRE, care a dus efectele negative la extrem.
Scandalul liberalizării pieței de energie este eșecul integral al ANRE, crede Otilia Nuțu. „Contrar a ce se crede, lipsa informării e chiar cea mai mică problemă din modul catastrofal în care a înțeles ANRE să-și facă treaba. Eșecul major al ANRE n-a fost că n-a știut din timp să informeze pe toată lumea ce înseamnă liberalizarea, ci că pur și simplu și-a abandonat integral rolul de reglementator care construiește o piață concurențială dintr-una reglementată (rolul său principal, chiar mai important decât licențele sau tarifele) și a lăsat lucrurile să cadă așa cum o fi. E treaba lor să dea socoteală dacă a fost indolență sau ticăloșie, dar responsabilitatea le revine integral”, explică specialistul Expert Forum.
În liberalizarea anterioară a pieței de energie, calendarul de liberalizare prevedea ca furnizorii reglementați (ENEL, CEZ, EON, Electrica) să cumpere cantități din ce în ce mai mari de energie din piața liberă pentru consumatorii casnici reglementati. Adică: în iulie 2013 furnizorii reglementați primeau 90% energie la preț reglementat și 10% își cumpărau din piața liberă, apoi 80-20, 70-30 șamd, până când, de la 1 ianuarie 2018 au cumpărat 100% din piața liberă energie pentru consumatorii care încă nu-și schimbaseră furnizorul – tranzitia graduala a însemnat ca nu s-a ajuns la niciun șoc de pret. În schimb, acum am trecut de la 100% reglementat casnici la 100% piață liberă (sau așa îi zic ei) fără niciun avertisment, fără niciun efort de a construi o piață liberă in acest timp, mai spune Otilia Nuțu.
E drept, probleme cu facturile la energie nu avem doar noi, românii. Și cetățenii din țări precum Spania, Italia, Franța și Polonia se confruntă acum cu facturi energetice record, care se adaugă problemelor economice cauzate de pandemie. Nemulțumirea oamenilor a pus guvernele în alertă maximă, miniștrii luptându-se să vină cu măsuri de urgență, chiar dacă acestea sunt pe termen scurt și sunt parțial eficiente pentru a amortiza impactul scumpirilor.
În Italia, Roberto Cingolani, ministrul tranzițiilor ecologice, i-a avertizat pe italieni să se aștepte la o creștere de 40% a facturilor în următoarele luni. Franța a declarat că va face plăți unice de 100 EUR către peste 5,8 milioane de gospodării cu venituri mici. În Spania, guvernul a promis că va re-aduce prețurile la nivelurile din 2018. Madridul a trimis, de asemenea, o scrisoare la Bruxelles, cerând acțiuni la nivelul întregii UE.
Cert e că luni, miniştrii de Finanţe din zona euro se vor reuni și vor discuta despre creşterea preţurilor energiei care riscă să încetinească redresarea economică, să afecteze deciziile de investiţii şi să afecteze în mod disproporţionat populaţia săracă. (hotnews.ro)
– Servicii de creare site web
