Vineri 10 august. La ora 15,30 ne adunam si plecam spre zona sudica din Parcul National Muntii Rodnei. Facem o prima halta de ajustare la Cavnic. Asteptam colegii care… si-au uitat merindea acasa. Continuam spre Pasul Neteda, valea Cosaului si Valeni-Barsana. Regruparea urmatoare e pe Valea Izei, la campingul amonte de Manastirea Barsana, promiscuu, plasat insa intr-un pitoresc loc, la intrarea catre Slatioara-Glod.
Abia am parcurs primii 64 km din totalul de vreo 216, pana pe Podireiu din Sant, la cabana silvica.
Mergem pe Iza, in amonte.
Din Sacel cotim dreapta, spre Pasul Setref – dealul Stefanitei.
Urmeaza o alta halta la Hanul lui Patru (proprietar Petru Barle, rapsod popular maramuresan).
Prin pacle apar Toroioaga, Capra, Pietrosul Rodnei dar si Tiblesul, in rest soare, caldura. Ne urnim pe la ora 19 si coboram la valea Salauta si spre Fiad, Cosbuc, Salva.
Suntem incantati de stratificarile superbe ale gresiilor din malul drept al capricioasei si distructivei Salauta.
Traficul estival este intens, de la occidentali ciclo-turisti, excelent echipati, la auto-turisti romani si straini dar si camioane cu busteni sau cherestea.
Ne facem provizii de borviz la iesirea din Anies.
Asteptam cuminti la rand. Izvorul susura la poalele muncelului pe care odinioara tronase cetatea medievala din care, zice-se, au mai ramas doar vestigii inierbate treptat.
In dreapta se iveste Magura Mare impresionanta.
Abia pe la ora 21 ajungem pe Podireiu, la frumoasa cabana a brigazii silvice, in curs de renovare, dotata gospodareste cam cu tot ce e necesar.
Stelele pogoara pe bolta cerului batandu-si parca joc de prognoza meteo.
Releul GSM de langa cabana Valea Blaznei, de la poalele Cobaselului, isi clipoceste luminitele rosii.
La 4 dimineata o aversa se abate asupra Sant-ului.
La ora 6 negurile se ridica lenes-diafane dincolo de valea Somesului Mare, spre Bargaie, in timp ce spre Rotunda zorile mijinde inrosesc cerul.
Aversa revine pe la ora 6,40 si ne da vagi emotii.
Ne echipam intr-o prelunga lalaiala si dupa micul dejun o luam spre Gura Anieselor.
Acolo trebuie, in jur de ora 8, sa ne intalnim cu ghidul nostru, modestul si deosebit de agrebilul ranger al Parcul National Muntii Rodnei, Grigore Lorint, de doar 24 de ani, student anul I la studii silvice.
De acolo pornim pe raul Anies (in amonte).
Oprim pentru ajustare la Cabana lui Teo, din Valea Secii.
De-aici in sus urmeaza pentru noi socul civilizatiei pietrei si a lemnului.
Intalnim platforma de afluire si prelucrare, concasare a calcarului si marmurei, sirul gaterelor, unele strategic pitite in spatele gardurilor inalte, altele precedate de imense rampe de afluire a bustenilor, preponderent de rasinoase, cu stive imense de rigle balotate pentru export alaturi de altele cu scanduri, halde de rumegus, adesea acestea zacand in gramezi in lunca ingusta, uneori aplatizate cu ifron-ul si treptat invadate de balarii, alteori in curs de incinerare impreuna cu marginile nepretabile decat ca lemn de foc.
Frumoase panouri ne atrag atentia ca suntem de fapt in Parcul National Muntii Rodnei?! Sus, spre golul alpin, vedem parchete recent exploatate, versati dezgoliti dar si mici zone cu doboraturi lasate de izbeliste, nefiind interesante economico-financiar, ori foarte greu accesibile.
Pe alocuri, regenerarile naturale si plantarile insignifiante carpesc vasta plaga a muntelui.
De la Intre Aniese (confluenta Anieselor) si frumosul marcaj turistic amplasat de A.N.P.R., cu marcaj cruce albastra ce suie spre Saua Gargalau pe Aniesul Mare, in amonte (dreapta), respectiv cruce galbena, ce urca (stanga) pe Aniesul Mic, in amonte spre varful Repede, o luam la stanga.
Drumul, intens circulat forestier, devine tot mai desfundat si mocirlos.
O cabana silvica frumoasa pentru colectat fructe de padure se iveste in stanga.
Mai incolo o punte din doua trunchiuri groase de molid apare pe aceeasi directie, imediat sub confluenta dintre valea Izvorul Cucului (valea Rabla) in flancul geografic drept al vai Aniesul Mic.
Ne luam rucsacii, traversam Aniesul Mic prin vad si mai apoi valea Rabla.
Ne deplasam o vreme pe un drum de TAF din ce suie tot mai avantat.
Depasim o zona in care albia a fost placata cu calcare.
Putin inspre amonte apar succesive ruperi de panta, frumos amenajate, dar neintretinute dupa 1989, ce aduc a cascade in perdele cristaline, inalte de 2-3 m.
In dreapta, peste Aniesul Mic, din padurea tanara de foioase intercalata cu molid, si mai rar cu frumosi brazi argintii, apara spectaculosi martori de eoroziune, tancuri calcaroase.
Mai apoi, in fata, varful Rabla, frant intr-o accentuata inseuare, isi dezveleste treptat versantii estici abrupti, cu pajiste alpina si rari molizi.
Pe dreapta ramane o cabanuta de lemn, cu priciuri, pentru muncitorii forestieri, bun refugiu pe vreme rea, alaturi de ea un mic grajd pentru cai ce aduce a baraca din barne, fara usa.
Drumul de TAF ajunge la firul vaii Izvorul Cucului (Rabla) pe care am suit o vreme direct.
Mai apoi apoi continuam pe drumul de TAF care face volte in dreapta, stanga, suie la dreapta unui muncelut stancos si iese in gol alpin la o fosta stana abandonata.
Vedem imediat resturile comarnicului si colibei de la poalele molizilor rari.
Cei 13 dulai ciobanesti carpatini ne dibuiesc si asalta din toate partile.
La ora 12,20 (dupa 3 ore de la plecare si o diferenta de nivel de aproximativ 800 m) ajungem in perimetrul stanei Rabla.(altitudine aproximativ 1600 m).
Suntem imbiati cu lapte de oaie dar si cu ceva licoare bahica galbena, dubioasa (horinca).
Intram in coliba in care in ceaun clocotea apa pentru mamaliga.
De grinda atarna jumatati si sferturi de oaie partial afumate traditional.
Ne luam ramas bun de la ciobani si tanarul baci Ion Carceie apoi, condusi de sprintenul Bonipapt care struneste fiorosii caini, traversam un versant inseuat (spre nord-est) suim La Frigider.
Ajungem la gura unei formatiuni speologice cu alura de aven ingust si in trepte, ciudat zigzagat pe crapatura produsa in calcare metamorfice.
Daca afara erau 26 de grade C, la gura avenului, blocat cu cateva scanduri si o barna de molid, termometrul indica doar 8 grade C.
Toni si Jozsi se echipeaza si se pregatesc de explorare.
nlaturand lemnaria de care ciobanii legau cu sarma carnea de oaie sau alte provizii de-ale gurii, lasandu-le sa atarne in hruba afunda, parcursa de recele curent care astfel le conserva pentru o vreme.
Asigurat cu coarda, protejat de combinezon si casca de protectie cu frontala, Toni se strecura initial vreo 8 m in crapatura stramta, apoi dispare.
Coteste aproximativ 2 m, disloca niste bolovani si degaja avenul. In continuare avanseaza prin escaladare, in scurte si obositoare etape, alti vreo 10 m.
Pe masura ce avenul este largit, degajat de bolovani, curentul rece se intensifica, tradand o directie de propagare sud-vest-nord-est.
Coboara si Jozsi.
De sus sunt monitorizati de Grigore Lorint si Aurica Stefanoiu in timp ce Willi bacsi, Tavi Ghinet, Mitica Istvan, Brena si cu mine pornim in sus, de-a coasta (sud-sud-vest) pe varful Rabla.
Ajugem la un palc de molizi.
Deasupra lor se iveste un ponor afund, colmatat, posibil in legatura cu Frigiderul care tocmai era filmat/fotografiat, masurat, cartat si marcat speologic de catre colegii nostri.
In pajistea alpina apar garofite roz pal, diafane, subtil inmiresmate, clopotei, tufe de afine cu fructe uriase dar si gentiene albastre-mov din specia Gentianella.
Ajungem in prima caldare si purcedem la o traversare ascendenta spre sud-est spre un valcel de sub varful Rabla.
Un izvor apare din grohote. Captat odinioara, firul apei este dirijat spre 4-5 valaua cioplite-n lemn de molid si plasate ingenios in trepte, acum in deplina devalmasie.
Ne refacem proviziile de apa.
Se inoreaza si furtuna se apropie din ce in ce mai mult.
La ora 15,40 ajungem in saua dintre varful Rabla (1912 m) si varful Laptelui (1931 m).
Panoramam la nor-nord-est spre varful Mihaiasa (1805 m), cu un splendid perete stancos orientat spre sud-sud-set (paradis al florilor de colt).
In alt plan, la est-nord-est, vedem varful Corongis (1948 m) si in continuarea lui, dupa o inseuare nord-vestica, vargul Omului – La Cepi–Clai–Gargalau.
Varful Laptelui Mare (2172 m), cel din creasta principala marcata cu banda rosie, apare ca un mic triunghi deasupra Mihaiesei in timp ce la stanga lui deslusim varful Puzdre (2189 m) cu piramida trapezoidala.
Negurile ne obstructioneaza tentativele foto.
Tragem totusi cateva cadre spre varful Negoiasa, Repede, Cormaia.
Vedem in stanga lor si piramida trapezoidala Buhaescu Mare–Pietrosul Rodnei.
La stanga si undeva sub noi, ne atrage atentia oglinda splendidului tau situat deasupra Catanului Laptelui, intr-o afundatura elipsoidala cu vegetatie lacustra specifica.
La sud-sud-vest, dincolo de o afunda vale, se iveste Paltinul cu varfurile gemene ascutite.
Ne-am deplasam pe urma spre nord-nord-vest si admiram varful Laptelui cu abruptul stancos.
Intr-o inseuare ce-l precede zarim alte doua tauri inegale, unul mai mare, rectangular, situat deasupra celui mai mic, circular.
Dam peste o alta fractura gravitationala in calcare metamorfice si in fundul ei larg, cu aspect de ulita de piatra, intalnim cateva exemplare de garofite- opaitul Muntilor Rodnei.
Ne indreptam imediat la stanga Catanului Laptelui.
Avem la dreapta stancaria cu un abrupt de circa 35-45 m, la stanga valcelului abrupt si inierbat molidisul.
Coboram pe valcel aproximativ 25-35 m.
In dreapta apare peretele calcaros neted sur-vanat, sub el o limba de grohote.
In dreapta, pe o brana, am fotografiat o Gentiana lutea – ghintura galbena, inalta de 70 cm, incarcata de receptacule pline de seminte imature.
Ajungem la baza peretelui si privim pe directia nord-est.
Remarcam crapatura Pestera din Catzinu Laptelui spre care suim lejer.
Intram prin gura pesterii stramta, treptat mai prietenoasa, usor ascendenta apoi orizontala.
Pare a fi iluminata printr-o fisura dinafara, de fapt lumina penetra in lungul cavernei.
Nu gasim acel mont milk, pastoasa substanta calcaroasa, cu magice veleitati curative, de care vorbesc legendele pastorale.
Cerul se intuneca, incepe sa bubuie tunet dupa tunet, dupa care cad primii stropi mari si calzi de ploaie.
Ne asteptam la o strasnica furtuna cu aversa si descarcari electrice cu rafale de vant.
La o adica putem sa ne ascundem in pestera. Willi bacsi (la 86 de ani !) a ramas insa in golul alpin, sub impresionanta piramida ascutita a Rablei.
Suim valcelul si iesim la taul dispus intr-un fald consecutiv unei fracturi gravitationale, cu oglinda intunecata.
Pranzim in fuga dupa care ne regrupam si, pascand afine pe nesaturate, incepem returul spre valea Aniesului Mic, impresionati de tipetele ulilor ce plutesc deasupra molizilor rariti cu drujba.
De acum incolo iarba udata de ploita si panta mare ne pun probleme la coborare.
Stana Rabla ramane la stanga, dincolo valea Izvorul Cucului, ascunsa de molidis, tradata doar de hamaiturile cainilor ciobanesti.
Evitam s-o luam direct pe un mal sau altul.
Abordam o poiana din dreapta si descindem la o fosta stana.
Ici, colo zarim splendide insule cu flori portocalii de Telekia sp.(brusturet).
Dam intr-o alta poiana descendenta dupa care prindem capatul superior al unui drum de TAF, recent si frecvent circulat.
Il urmam pe un picior cu doboraturi, mai apoi pe serpentine succesive ce ne conduc in final la refugiul forestier din barne si micul grajd-baraca pentru cai.
De aici am continuat pe malul drept al paraului Rabla.
Depasim un depozit de sist grafitos (carbune metamorfozat), ajungem la valea Aniesul Mic pe care il traversam prin albie.
La ora 20, regrupati cu echipa speo, dupa 11 ore de la plecare si 14 km parcursi (masurati cu pasometrul nemtesc al lui Willi bacsi) ne intoarcem pentru a inopta la cabana APNMR din Sant – Podireiu, nu inainte de-a ne reface in Anies proviziile de borviz.
Cina a fost scurta iar plecarea la culcare rapida.
Afara natura si-a declasat spectacolul de lumini si sunet al fulgerelor si tunetelor inlantuite in cascada, iar aversa strasnica tinu pana spre ora 23.
Doar Toni si Jozsi au intarziat nitel pentru a-si savura imaginile video inregistrate cu o saptamana in urma, prospectand o pestera salajeana sifonata din carsturile malului drept al Somesului.
Foto: Peretele si pestera din Catzinu Laptelui
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
