De un sfert de veac a ales România să-i fie patrie. Fără să uite Irlanda, ţara în care s-a născut şi pe care spune că o iubeşte şi o poartă cu drag în amintire, Peter Hurley a descoperit că locul său este cu adevărat pe meleaguri româneşti.
Sâmbătă, la Vaslui, invitat de Episcopul Huşilor, Ignatie, la cea de-a doua ediţie a Întâlnirii Tinerilor Ortodocşi, Peter Hurley a venit să le povestească tinerilor despre viaţa sa, despre alegerile sale, despre credinţa că acest colţ de lume este diferit şi plin de esenţă, motiv pentru care l-a ales să-i fie casă.
Îmbrăcat cu o cămaşă veche de 60 de ani, primită în dar de la o maramureşeancă, veşmânt pe care îl consideră sacru, Peter Hurley a păşit pe scena Teatrului de Vară din Vaslui rostind în limbile română şi irlandeză rugăciunea Tatăl Nostru. Şi-a început apoi mărturisirea, iar tinerii nu s-au ferit să-i pună întrebări care mai de care mai provocatoare.
Cinci repere fundamentale a descoperit Peter de-a lungul timpului drept bază solidă pe care poporul român a fost zămislit şi trăieşte: limba frumoasă şi vibrantă în care şi rugăciunile capătă sensuri noi, credinţa în Dumnezeu – vie, puternică şi sinceră, pământul sfânt, tradiţiile încă neştirbite şi jertfa de care românii s-au arătat a fi capabili de-a lungul secolelor.
Aceste cuvinte – limbă, credinţă, pământ, tradiţie şi jertfă – crede Peter Hurley că au făurit în timp un stejar spiritual european autentic pe care nimeni nu trebuie să-l distrugă, deşi sunt mulţi răuvoitori care sapă să-l zdrobească. A amintit despre cum comuniştii au încercat să facă acest lucru şi despre cum oamenii au reuşit să supravieţuiască având în suflet credinţa puternică în Dumnezeu.
Când s-a gândit să-l cheme pe Peter în faţa tinerilor din Vaslui, Episcopul Ignatie ştia că are de-a face cu un om special, crescut şi educat cu valori spirituale puternice. Aflase despre Peter Hurley încă de pe vremea când era episcop în Irlanda. Într-un interviu pe care irlandezul îl dăduse în România, ierarhul a citit că acesta a pornit pe drumul vieţii cu cinste, credinţă şi respect pentru oameni şi cu ideea că în existenţa sa pe pământ e bine ca omul să nu duşmănească pe nimeni, aşa cum a făcut tatăl lui Peter. Episcopul a mărturisit că şi-a spus că, în timp ce românii se înstrăinează de propria identitate, iar străinii vin şi îşi asumă la modul sincer valorile româneşti, o poveste cum este cea a lui Peter Hurley trebuie să fie auzită, mai ales de tineri care se pregătesc să intre în viaţă.
„Lucrurile acestea le-a luat Peter cu el, cinstea, credinţa, respectul şi ni le-a adus aici şi îi mulţumim pentru că este un ambasador al României şi iubeşte cu toată fiinţa sa România”, a spus ierarhul Huşilor.
„Tatăl meu a iubit România foarte mult, a fost un om incredibil. Un jurnalist din România a mers în Irlanda şi l-am dus acasă să-mi cunoască părinţii. L-a întrebat pe tata care este cea mai mare realizare a lui. Eu ascultam, aşteptând ca tata să spună că cea mai mare realizare sunt cei zece copii pe care i-a avut sau soţia sau căsătoria şi atunci tata a spus că cel mai important lucru pe care l-a făcut în viaţă e că nu şi-a făcut niciun duşman”, a mărturisit Peter.
Fascinat de România, Peter Hurley fascinează la rându-i prin modestie şi simplitate. Respectă poporul român pentru rolul pe care crede că l-a avut de-a lungul istoriei şi spune că România şi Irlanda sunt ca două suflete pereche, ca două vecine care stau gard în gard, deşi sunt despărţite de mii de kilometri. Povesteşte blând cum România i-a intrat în suflet, cum a cercetat în locuri uitate de alţii, cum toate zbaterile de peste ani nu i-au fost zadarnice, cum toate drumurile străbătute l-au ajutat în devenirea sa, fiindcă l-au făcut să descopere calea adevărată, cea spre Dumnezeu. Ţăranul român i s-a dezvăluit în periplurile sale curat, profund, harnic şi cu respect pentru cele sfinte.
Peter crede că satul românesc are doi piloni importanţi – cel spiritual şi cel administrativ, dar mai are nevoie de cel economic pentru a se putea dezvălui la adevărata lui valoare. E convins că la dezvoltarea satului românesc cu tot ce are el mai bun pot contribui în primul rând oamenii. Cu o condiţie: aceea de a învăţa să lucreze mai mult în echipă.
„Primele două picioare sunt rezistente, dar al treilea picior este atât de erodat încât subminează întreaga structură. Aşa că îndemnul pentru viitor este orice măsură care sprijină agroeconomia locală şi agricultura tradiţională. Nimeni nu doreşte să trăiască în sărăcie. Aici există această posibilitate, pe care eu am numit-o focul viu, această căldură care izvorăşte dintr-o comunitate care are ca ocupaţie principală producerea hranei. Un sat care nu produce hrană nu mai este un sat. Structura satului este la baza identităţii naţionale şi într-o lume în care nici nu mai ştim ce mâncăm, producătorii de mâncare naturală vor avea de câştigat. În primul rând, aici mâncarea are gust, nu are alt gust, are gust. Sunteţi un popor foarte creativ şi această creativitate se găseşte şi în mâncare. Sunteţi un popor de artişti, probabil şi din cauza aceasta vă înţelegeţi şi lucraţi în echipă cel mai greu. Artiştii nu vor să lucreze împreună. E foarte bine să fii individualist, dar e bine şi să lucrezi în echipă şi să găseşti punctele comune. Asociaţi-vă în cooperative agricole! Nu colectivizare, cooperare pentru desfacere, încât să aveţi în satele voastre preţul corect pentru produse. Asta este o muncă şi un efort civic”, a menţionat Peter Hurley.
Fiindcă de câte ori are prilejul nu conteneşte să laude poporul român, Peter a fost întrebat şi dacă îi găseşte anumite defecte. Şi nu i-a găsit sau cel puţin nu a ştiut să vorbească despre nişte cusururi specifice doar românilor. Mai mult, spune că vorbeşte cu o sumedenie de oameni care, după ce cunosc cu adevărat românii şi România, regretă că au venit în ţara noastră cu anumite prejudecăţi.
Crede că există anumite defecte general valabile printre care a numit egoismul, lăcomia, mândria, lipsa de bunătate şi hoţia.
„În fiecare dintre noi există aceste lucruri, în fiecare există tentaţia răului. În fiecare om matur există o luptă permanentă pentru stăpânirea răului.
Eu nu cred în generalizări, de tipul românii sunt ‘nu ştiu cum’. Eu cred că dacă ar exista un război, aş fi mai sigur mergând cu un român decât cu un irlandez. Este uşor să spui ceva când vezi la televizor că românii sunt răi, au numai defecte, dar asta e doar cancan”, mai spune Peter.
Peter Hurley le transmite mereu românilor că trăiesc într-o ţară în care se scrie istoria Europei. El le-a vorbit tinerilor despre responsabilitatea pe care o au: aceea de a afla şi de a duce mai departe înţelepciunea şi credinţa izvorâte din satul românesc autentic şi toate elementele care pot fi fundament pentru reclădirea societăţii.
„Responsabilitatea voastră este mult mai mare decât credeţi. Poate mulţi dintre voi veţi merge la universităţi, veţi pleca în străinătate, poate vă veţi întoarce acasă, dar, înainte să plecaţi, înainte de drumul acesta, să vă încărcaţi cu toată informaţia pe care o puteţi culege de la părinţi, de la bătrâni, de la ţară. Încărcaţi-vă cu aceste cunoştinţe vii cât puteţi. O să vă fie de folos vouă personal şi poate aceste lucruri vor putea fi aplicate la modul general”, este îndemnul irlandezului.
Dându-l din nou drept exemplu pe tatăl său despre care a spus că a făcut din viaţa sa un act liturgic, Peter Hurley le-a transmis tinerilor că şansa României de a evolua frumos şi de aici încolo este dată de oamenii care vor să facă din viaţa lor un act liturgic, nu numai pentru familiile lor, ci pentru comunitatea lor, parohiile lor, neamul lor şi până la urmă, pentru umanitate.
AGERPRES