Piatra Tisei din Nistru

Plecam spre satul Nistru, oprindu-ne la fosta exploatare miniera si actualul Centru de afaceri de langa monumentul eroilor. Admiram o pitoreasca bisericuta cocotata pe un delut si la dreapta ei primele semne ale indelungatei indeletniciri de extractie si prelucrare a minereurilor neferoase: o halda imensa si un rostogol, galerii de mina , o veche flotatie, in rest modestele gospodarii muncitoresti edificate dupa crahul economic din 1933.

Stancarii pitoresti la sudul Pietrei Tisei – Autor: Lucian Petru Goja

Vezi GALERIA FOTO (click aici…)

In jurul anului 1700 asezarea muncitoreasca Nistru-Handal era situata mai la nord cu circa 3 km fata de actuala vatra a localitatii, in amontele vaii Mintoasa, acolo unde azi nu mai exista decit o capela, vestigiile unui cimitir acaparat treptat de codru, un loc de popas si picnic drag localnicilor.

Putem continua cu masina (spre nord) circa 2 km pana in fata EM Mina 2, cum a fost botezata aceasta exploatare de comunisti. Ne luam apoi rucsacii si pornim in amontele vaii Mintoasa (marcaj punct albastru), intrand in portiunea de defileu cu abrupturi stancoase constituite din roci vulcanice specifice (diorite) sfredelite de galerii de mina, abataje, puturi, cu imense halde ruginii de steril. Versantii, decorati cu mesteceni, stejari si fagi, sunt taiati de aductiuni si drumuri tehnologice. Frecvent, de-a lungul vaii se tradeaza interventia omului, albia fiind placata cu beton, ca niste coveti, menite sa impiedice infiltrarea cu apa a vechilor galerii ce taiau muntele pina la Baita, un put coborind spre 600 m. 

Iesind din defileu, vom observa ca rocile vulcanice sunt diferite fata de cele din aval (piroclastite riodacitice), iar versantul din stanga va trada multa vreme de-aici incolo exploatarea, dupa anii 1700, a filonului Nepomuk pe sistem abataj si la suprafata. Din dreapta afluieste Limpejoara, la confluenta cu Mintoasa fiind o veche galerie (mina Anton) si halde fixate anti eroziv. Mai sus, din stanga, vine valea Ferdinand. Continuand spre nord pe drumul auto forestier, ajungem dupa circa 2 km la Handalul Nistrului cu capela Nepomuk si vechiul cimitir pitit in padure. Dupa criza economica de la inceputul secolului XX, in 1930 austriecii abandonasera mineritul neferoaselor la Nistru, migrand sa exploateze carbune in Valea Jiului. Revenind dupa anul 1938, Nistrul avea sa se dezvolte pe amplasamentul de azi. 

Lasam la stanga galeria Florian, iar pe dreapta ramane, surpata, galeria Teodoru. La circa 100 metri mai sus, pe stanga, e o ultima fosta galerie deschisa de IPEG Maramures in care, impreuna cu un ghid geolog, se pot vedea pe viu filoane neferoase. 

Suntem la captarea de apa, in paragina, Silvas. Mai sus, din stanga, vine valea Tincuta (reper borna silvica IV 63). Pana aici facem aproximativ o ora si 30 minute (in functie de sezon). La debutul primaverii putem admira aici branduse, ferigute si calugari. Dupa 2 ore de la plecare in fata si la dreapta observam mameloanele Pietrei Tisei. Suntem la o bifurcatie – daca am lua-o la dreapta (est) am ajunge in saua dintre Piatra Tisei si Magura Mare. In schimb, continuam pe drumul principal admirand insulele mocirloase acaparate primavara de luscute (Leucojum verum) si ajungand imediat la Cabana lui Vijdeluc, o casa de vanatoare aflata in administrarea AJVPS Maramures. La stanga ei, pe directia est-vest, curge un parau din care ne facem provizii de apa. Poposim la casuta trainica, incantati de concertul apelor. Valea, in amontele captarii Silvas, nu e poluata, primavara fiind tumultuoasa, propice pastravului, dar…vara debitul e foarte mic. Suntem la cota 749 m , determinata cu aparatul GPS. 

Atentie pe unde va deplasati!, nu este exclus sa observati urme si excremente de urs pe potecile inguste vizibile pe curbele de nivel, frecvent strabatute si de cerbi; dovada ca inaccesibilitatea zonei ofera un ideal habitat pentru cel mai mare mamifer romanesc, dar si alte salbaticiuni.

Atunci cand traseul e acoperit cu nea, continuam peste parau (la nord), imediat apoi in sus prin desetul fagetului tanar intercalat spre culme cu molid. Calugarii (Eryhonium dens canis) ne vor incanta, initial solitari, iar acolo unde roca se-ncinge peste zi iradiind caldura, in veritabile gradinite. Ii vor acompania treptat si anemonele sau florile Pastelui (Anemone nemorosa), brebeneii (Coryalis cava ) si violaceii coltisori ( Dentaria grandulosa). 

Dupa aproape 4 ore de la plecare poposim pe crestetul Pietrei Tisei (909 m), o imensa stancarie tesita si impadurita, flancata pe o parte cu un perete inalt de peste 100 m si pitoresti turnuri. Un covor de calugari intercalat arbustilor acopera coama. Admiram de aici vasta panorama deschisa. 

Est: vf. Outu, iar putin mai la nord Saua Triholmuri, Dambu Comorii si Muntele Mic (dincolo de el, valea Talnei curgand de sub Pietroasa spre Negresti Oas).
Nord-Est: vf. Pietroasa, iar mai la dreapta si mai departe varfurile Plesca, Breze, Mogosa si Ignis, spre nord-vest, defrisat si golas vf. Ulmoasa, apoi impaduritele vf. Ostra, Tocastru, Plestioare…
Pe alt aliniament nordic e vf.Paltinu, la sudul sau se afla obarsia vaii Limpedea ce curge spre Baita. Dincolo de ea si vizavi de Piatra Tisei, impadurit, e vf. Delutu dupa care se contureaza valea Chiuzosa, curgind de asemenea catre Baita, dar avandu-si izvoarele la sudul vf. Pietroasa. 

Odihnindu-ne, merita sa admiram acrobatiile soimilor sau sa ascultam fascinati tipetele uliului sorecar. Apoi, dupa un pranz frugal, putem continua excursia urmand culmea sudica decorata in mustul zapezii cu ghiocei (Galanthus nivalis). Tot atunci reapar ferigutele (Polypodium vulgare). Avansam spre Magura Mare si parcurgem un culoar (fost drum de TAF ) printr-un deset de fag, molid si frasinis. Privind in urma prin bresele codrului, admiram turnurile Pietrei Tisei si formatiunile megalitice stratificate, cu aspect de foietaj sur. O incantare constituie dupa o lunga iarna fluturii galbeni, ruginii, maronii ce survoaleaza holdele de ghiocei pe crestetul Magurei Mari si stancosul ei abrupt sudic.
Piatra Tisei de Nistru are aspectul unei uriase clai privind-o de pe vf.Pietroasa (1200 m). La sud-vest e valea Mintoasa si la dreapta ei conul Pietrei Handalului (704 m). Magura Mare (888 m) are acelasi aspect de con, dar ceva mai mare si rotunjit, fiind geologic constituita din dacite. 

Pe Magura Mare impresioneaza exemplarele de fagi uriasi, la nord se afla plantatia de molid si larice, versantul estic fiind acoperit de peria frasinetului inalt de circa 5-8 m , in subetaj putand remarca arbusti cu miniaturale corole roz-violacee, de liliac salbatic (Daphne mezereum). 

Coborand spre sud accidentatul picior al Magurei Mari, dam de un mic platou dominat de un fag cu diametru de peste 1,2 m si aproape de el o fosta hranitoare pentru cervide, la dreapta e un molidis tanar. 

Atentie, nu e exclus sa intalniti aici cocosul de ierunca, mistreti, cerbi. 

Dupa 2 ore si 30 min. de la plecarea de pe Piatra Tisei ajungem la un fost canal de aductiune al apei din valea Limpedea (est) spre Limpejoara (vest), de aici ivindu-se marcajul banda galbena ce vine din Baita spre Nistru. 

Ne deplasam pe culmea sudica sinuoasa cu poteca larga, luand aminte la frecventele ciudatenii silvice, fotogenice. Dupa cateva minute culmea se bifurca lasand la stanga obarsia vaii Lapusna, curgand apoi spre centrul Baitei. Noi o luam la dreapta, pana la Taul Serji (657 m), unde intalnim un bazin rotund din beton, destinat odinioara captarii apei tehnologice. Apoi abandonam marcajul banda galbena cotind dreapta spre un picior nord-vestic inclinat pe care coboram in Mintoasa, aproape de capela Nepomuk. De aici, in circa 10-15 minute mergand spre spectaculosul defileu Nistru, ne incheiem circuitul la Mina 2 Nistru. 

In drum spre Baia Mare merita sa facem un popas la celebrul izvor de sub intersectia ce duce catre lacul Nistru pentru a ne racori si chiar aproviziona cu excelenta apa.

Sfaturi pentru parcurgerea traseului turistic: