Poarta maramureseana traditionala deschisa la intrarea in Muzeul Satului din Baia Mare

Maestrul si opera (c) eMM.ro

Poarta a fost stropita cu un pahar de horinca (c) eMM.ro

Un eveniment aparte a avut loc, joi, 10 aprilie, la Muzeul Satului din Baia Mare, unde a fost inaugurata o poarta din lemn maramureseana – montata la intrarea in institutia infiintata in urma cu aproximativ 30 de ani. Desi ar fi fost firesc ca intrararea in muzeul de pe Dealul Florilor sa se fi facut de mult printr-o poarta traditionala, pana acum nu s-a reusit realizarea ei.

Poarta traditionala a fost realizata de un mester popular din localitatea Ieud, Gavrila Hotico ”Herenta”, si de doi dintre fiii sai si a costat aproximativ 25.000 de lei, in pret intrand lemnul, transportul, manopera. Munca a fost dificila, dar a meritat pentru ca Muzeul Satului s-a ales cu o lucrare monumentala, admirata de lumea prezenta la eveniment si catalogata ca ”deosebita” si ”foarte frumoasa”.

Mesterul Gavrila Hotico ”Herenta”, celebru pentru lucrarile din lemn executate, a avut nevoie de trei luni ca sa realizeze poarta, pe care sunt sculptate motive traditionale in Maramures – funia, soarele, pomul vietii, rozeta. De altfel, reprezentantii muzeului au dorit ca poarta sa fie autentica si sa pastreze modelul celor de acum 100 – 200 de ani. Modest, Gavrila Hotico ”Herenta” a spus, la inugurarea lucrarii sale, ca nu a facut decat ceea ce face de o viata.

Primul director al Muzeului Satului din Baia Mare, istoricul octogenar Valeriu Achim, a declarat ca de la infiintarea institutiei a dorit sa puna la intrare o poarta traditionala, dar nu a reusit sa gaseasca lemnul potrivit si a fost nevoit sa abandoneze fara sa se gandeasca ca va mai fi in viata la un asemenea moment. ”Am umblat dupa lemn cu mesterul Borodi, dar nu am gasit nicaieri. Prin urmare, nu am mai pus in practica gandul”, a declarat Achim. Directorul Bibliotecii Judetene ”Petre Dulfu” din Baia Mare, Teodor Ardelean, a punctat insa: ”Pai, degeaba ati umblat cu mesterul Borodi, daca a fost scris ca poarta sa fie facuta de mesterul Herenta”.

Directorul Muzeului de Etnografie si Arta Populara din Baia Mare, Gheorghe Robescu, de care apartine Muzeul Satului, a declarat ca pretul platit pentru poarta nu este deloc mare si a meritat pe deplin. ”Era nevoie ca intrarea in Muzeul Satului sa se faca printr-o poarta maramureseana traditionala, care sa contina elementele specifice culturii lemnului din Maramures”, a declarat Gheorghe Robescu.

Muzeul Satului, care detine gospodarii traditionale din mai multe zone folclorice ale Maramuresului dar si din cele de interferenta cu Satu Mare si Salaj, s-a infiintat cu aproximativ 30 de ani in urma din nevoia restaurarii unei biserici de lemn maramuresene.

Directorul Bibliotecii Judetene ”Petre Dulfu” din Baia Mare, Teodor Ardelean, a declarat ca ”muzeul are o istorie aparte, pentru ca este, cred, unicul din tara care s-a infiintat ca sa poata fi protejata o biserica, care acum este cunoscuta ca Biserica de pe Dealul Florilor. De obicei, apare comunitatea si abia la urma se ridica biserica. Aici s-a intamplat invers si cred ca este un loc binecuvantat. De altfel, cu siguranta este cel mai frumos loc din Baia Mre pentru ca altfel tinerii casatoriti nu ar veni cu alaiul de nuntasi la muzeu sa isi faca fotografii la care sa se uite tot restul vietii”.

Directorul Muzeului de Etnografie si Arta Populara, Gheorghe Robescu, a declarat ca ar dori ca traditia lemnului din Maramures sa nu ramana inchisa doar dupa poarta din lemn din fata institutiei, ci sa se pastreze vie si in satele din judet. Aceeasi idee a sustinut-o si presedintele consiliului judetean, Marinel Kovacs, care a precizat ca depinde de toti cei care iubesc Maramuresul sa faca in asa fel incat obiceiurile si traditiile populare sa nu dispara sub presiunea modernismului.

Sursa: M.M.