Partidul National Liberal incepe sa se obisnuiasca in opozitie, cel putin asa se vede dupa mesajele tot mai coerente din ultima vreme. Noua conducere a partidului pare sa se trezeasca la realitatea unui an important, cu doua evenimente electorale: alegerile europarlamentare in primavara si prezidentiale in toamna. Recent, PNL s-a pronuntat categoric impotriva introducerii impozitului forfetar, aducand argumente tehnice, dar si emotionale. Gherila de partid a dat tonul in moda anti–Boc, lansand in noua colectie de primavara–vara un tricou cu mesajul “NU FURA, guvernul nu accepta concurenta!”
Argumentele politice ale partidului au fost aduse prin vocea lui Bogdan Olteanu, care a critica vehement masurile fiscale adoptate de “Guvernul Basescu”. El a aratat ca PNL este impotriva introducerii impozitului forfetar, avand trei tipuri de obiectii.
Din punct de vedere juridic, liberalii arata ca ordonanta incalca principiile Codului Fiscal si regulile privind data intrarii in vigoare a oricaror modificari aduse, mai precis articolul 4, care are urmatorul continut:
“Art. 4. – (1) Prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege, promovata, de regula, cu 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia. (2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege.”
Cu toate acestea, Guvernul Boc a modificat fiscalitatea in cursul anului curent, printr-o ordonanta de urgenta.
Liberalii mai atrag atentia ca ordonanta incalca Tratatul Comunitatii Europene, conform jurisprudentei Curtii Europene de Justitie, introducand obstacole in calea pietei interne. Ei arata ca statul roman ajunge sa impoziteze in mod identic doua companii, chiar daca una inregistreaza in acel moment pierdere, iar cealalta profit.
In practica europeana, introducerea impozitului pe profit minim ar putea fi asimilata unor masuri anti-evazioniste, numite si anti-abuz, dar astfel de masuri reprezinta restrictii la libertatile de piata interna si sunt interzise de Tratatul UE in afara cazului in care sunt temeinic justificate. Daca in cazul firmelor evazioniste ar exista motive suficiente, cum ar putea fi motivat acelasi tratament aplicat si in cazul companiilor care inregistreaza pierderi reale din activitatea economica, determinate de criza, iar nu de intentia evidenta de a evita impozitarea? – se intreaba reprezentantii PNL, care aduc si alte argumente din legislatia europeana.
Din punct de vedere al contextului la nivel comunitar, liberalii arata ca alte tari au introdus impozite similare cu impozitul pe profit minim (Franta, Ungaria) in perioade de boom economic, când suspiciunea vis-a-vis de incercarea contribuabililor de a isi creste artificial cheltuielile poate fi intr-o oarecare masura justificata; dar in vremuri de criza, aceasta suspiciune nu are nici o baza; pe cale de consecinta, tari ca Franta si Ungaria lucreaza la eliminarea acestui impozit.
IFA (Imposition forfaitaire annuelle) se aplica in Franta, dar din 2009, firmele cu cifra de afaceri sub 1,5 milioane de eur sunt scutite. Scutirea se va extinde in 2010 la firmele cu cifra de afaceri de sub 15 milioane euro. Din 2011 acest impozit va fi eliminat complet.
Taxa de solidaritate in Ungaria este de 4% pe profitul contabil, cu un numar de ajustari, totusi limitate in comparatie cu calculul profitului impozabil. Ungaria a decis deja eliminarea acestei taxe ca masura anticriza.
Chiar specialistii FMI conchid ca impozitul minim pe profit, calculat la nivelul veniturilor brute, este inechitabil si distorsioneaza activitatea economica.
Din punct de vedere al impactului economic, liberalii estimeaza ca se va ajunge la un dezastru la scara nationala:
– impozitul pe profit minim descurajeaza investitiile noi – in faza de lansare intreprinderile au cheltuieli mari si inregistreaza pierdere, dar platesc acest impozit;
– impozitul pe profit minim descurajeaza investitiile mari – achizitia de echipamente tehnologice scumpe, amortizate prin amortizare accelerata (metoda garantata de Codul fiscal) poate genera pierderi fiscale; companiile care fac astfel de investitii platesc totusi acest impozit pe profit minim;
– impozitul pe profit minim afecteaza tot sectorul de servicii, considerate strategice pentru economiile emergente, a caror pondere in PIB este esentiala pentru cresterea gradului de competitivitate;
– impozitul pe profit minim afecteaza firmele de retail – in conditii de criza economica, retailerii sunt obligati sa aplice discounturi semnificative si sa faca cheltuieli crescute de publicitate si marketing, ceea ce conduce la inregistrarea de pierderi reale;
– industria alimentara este extrem de expusa la obligatia de a plati un impozit disproportionat pentru ca productia alimentara care este dependenta de agricultura inregistreaza fluctuatii reale mari de la un an la altul;
– tranzactiile imobiliare facute in pierdere in aceasta perioada de depreciere a activelor sunt penalizate cu un cost suplimentar;
– taxa pe profit minim incurajeaza evaziunea fiscala – de exemplu, nedeclararea veniturilor; utilizarea schemelor de evitare a aplicarii prevederilor acestei Ordonante prin reclasificarea veniturilor in cadrul unor categorii impozitate mai favorabil (de exemplu transformarea unei mari parti a societatilor vizate de introducerea impozitului forfetar in persoane fizice autorizate, care nu sunt afectate din punct de vedere al sarcinilor fiscale de introducerea impozitului forfetar”.
In opinia vicepresedintelui PNL Daniel Chitoiu, acest tip de impozit impovareaza si mai mult contribuabilii, marcand practic sfarsitul cotei unice de impozitare, de 16%. Fiind o taxa pe cifra de vanzari, acestia vor fi obligati sa plateasca un impozit de 80 %, in conditiile in care profitul realizat este de 10% sau sa realizeze profituri de cel putin 60-70% din valoarea cifrei de afaceri, astfel incat impozitul minim stabilit conform grilei de impozitare, sa fie la nivelul cotei unice de impozitare de 16%.
Ca exemplu: Micul contribuabil, cu o cifra de afaceri de 52.001 lei, care in conditiile cotei unice de 16% ar fi avut de platit numai un impozit pe profit de 832 lei (la o rata a profitului de 10%, respectiv la un profit de 5.200lei), in actualele conditii, va fi obligat la plata “IMPOZITULUI MINIM” de 4300 lei, (adica 82,7% din profitul sau,de 5.200 lei) la care se adauga si celelalte obligatii fiscale (TVA, impozit pe venit si contributii sociale aferente salariilor, etc.).
In aceasta situatie, de impozitare represiva, cu cote de impozitare diferentiate (cuprinse intre 20% si 80% din profitul realizat) se afla toate firmele mici si mijlocii cu cifra de afaceri sub un milion de euro, numarul lor ridicandu-se la peste o suta de mii si care isi desfasoara activitatea in mediul rural si in orasele mici ,in domeniul comertului si serviciilor. Aceste firme vor fi acum obligate sa falimenteze sau sa gaseasca forme noi de evaziune fiscala, pentru evitarea platii impozitelor si taxelor.
Pentru a avea o mai mare priza la publicul larg, unde argumentele politice, juridice si economice sunt mai greu de inteles, liberalii au conferit si o expresie plastica discursului impotriva impozitului forfetar. Ei au dat tonul in moda anti–Boc, lansand in noua colectie de primavara–vara 2009 un tricou cu mesajul indraznet “NU FURA, guvernul nu accepta concurenta!” – o sugestie cat se poate de transparenta asupra conceptiei care a stat la baza acestei ordonante, precum si a masurilor prin care firmele nu-si mai pot deduce unele cheltuieli cu mijloacele de transport si combustibilii.
Liberalii spun ca toate aceste modificari ale mediului economic vor produce un genocid fiscal.
Sursa: Ioana Osan
– Servicii de creare site web
