 |
 |
Sistemul de educatie din Romania are nevoie de reparatii capitale. La aceasta concluzie au ajuns atat de multi specialisti insa e greu de gasit o explicatie la lipsa de reactie a celor responsabili de invatamant. De ce nu s-a luat o masura radicala care sa transforme invatamantul romanesc intr-un sistem adaptat normelor de performanta contemporane? Ramane o dilema.
Ioan Muresan, directorul Colegiului National „Gheorghe Sincai”, spune ca ”sistemul de invatamant este intr-o suferinta cumplita de foarte multa vreme”. ”Asta este o nota de plata partiala pentru ce s-a adunat de multa vreme. Laudam Finlanda pentru ca stimuleaza varfurile care termina invatamantul superior sa ramana in sistem. Daca ne place, de ce nu facem asa?”, se intreaba Muresan.
Necesitatea unor schimbari urgente si radicale in invatamant este subliniata si de reprezentantul Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Maramures, Pavel Filip: ”Sistemul de invatamant liceal trebuie sa se restructureze in totalitate. Obligatoriu! Nu se mai poate continua in forma aceasta!”.
Politizare si neseriozitate
Specialisti din invatamantul maramuresean au acceptat provocarea de a participa la o analiza constructiva a situatiei in care a ajuns sistemul de educatie romanesc, principalul scop al acestui demers fiind nominalizarea marilor greseli si, mai ales, a solutiilor prin care se poate remedia ceea ce pana acum a fost ignorat cu buna stiinta.
O ignorare suspecta tinand cont de faptul ca suferinta prin care trece sistemul nu a fost una tacita, ci extrem de vocala. Insa, cei care au avut puterea sa dea startul corectiilor n-au avut urechi sa auda, desi n-au fost putini.
”Noi am ajuns in situatia in care politizam tot! Sigur, postul de ministru trebuie sa fie un post politic, dar aici trebuie sa se opreasca politica in educatie”, e convins Ioan Muresan, directorul Colegiului National ”Gheorghe Sincai” din Baia Mare.
Directorul Colegiului National ”Vasile Lucaciu”, Janina Friedrich, aminteste ca legea educatiei inca n-are metodologie de aplicare. Adica nu e functionala. ”Fiecare lege a educatiei are un articol 1 care stabileste idealul educational – simplificat: Ce vrem sa facem in scoala cu copiii nostri? Pe vremea lui Ceausescu formam personalitatea multilateral dezvoltata. Idealul educational din noua lege a invatamantului e bun, insa e foarte important sa vedem cum ni se cere sa-l aplicam, iar pentru asta asteptam metodologia”, a declarat Friedrich.
In schimb, purtatorul de cuvant al ISJ Maramures crede ca una din tarele care au generat regresul sistemului de educatie e… lipsa de seriozitate. ”E foarte multa superficialitate si neseriozitate in societatea noastra. Angela Merkel, cand a venit la Universitatea Babes Bolyai din Cluj si a primit titlul de Doctor Honoris Causa, a spus o chestiune formidabila, nu stiu cata lume a inteles-o: Libertate in responsabilitate”, a spus Pavel Filip.
Instabilitatea de la varf
Cata responsabilitate a existat in guvernele postdecembriste in privinta invatamantului se deduce usor: in 21 de ani, la carma Ministerului Educatiei s-au perindat 14 ministri. Instabilitatea de la varful Educatiei si desele schimbari de strategii din sistemul de invatamant au fost declansate de politicieni si s-au repercutat negativ asupra unui dintre sistemele cele mai importante dintr-o societate.
”Sa stiti ca nici inainte de 1989 sistemul de invatamant n-a fost perfect, a fost si atunci plin de minciuni, dar acum se vede care e realitatea sistemului actual. Cauzele sunt multe de tot. Sistemul national de invatamant acum este o problema si este nevoie de constructia unei solutii la care sa participe, obligatoriu, si specialistii din invatamantul preuniversitar”, a precizat Ioan Muresan, directorul Colegiului National ”Gheorghe Sincai”.
Desfiintarea scololilor de meserii
Una dintre erorile care au cauzat atat regresul statistic al invatamantului romanesc, cat si cel practic si, mai mult, a dus la regres economic consta in desfiintarea scolilor de meserii, fondate inca de la jumatatea secolului al XIX-lea. Stergand cu buretele politic strategia de dezvoltare economica a societatii prin renuntarea la scolile medii de meseriasi, dupa ce s-a investit atat de mult in calificarea acestora, suntem in situatia in care putinele locuri de munca oferite pe fragila piata economica raman neocupate.
„Am desfiintat ucenicii si scolile profesionale, a fost o mare greseala! Din pacate, la noi, discriminarea pozitiva a unora este inteleasa ca o discriminarea negativa a majoritatii. Multi dintre copiii care au dat anul acesta bacalaureatul poate nu ar fi vrut sa o faca daca aveau posibilitatea sa ramana cu scolile profesionale”, crede Janina Friedrich, directorul Colegiul National ”Vasile Lucaciu”.
Si reprezentantul ISJ Maramures e convins ca ”sistemul de invatamant organizat pe scoli profesionale foarte bune nu a fost rau”. ”S-a incercat experimentul acela cu scolile de arte si meserii, n-a dat rezultate. Totdeauna elevul din scoala de arte si meserii a avut un teribil complex de inferioritate in raport cu cel din invatamantul liceal. Foarte putini, dupa terminarea scolii de arte si meserii, s-au dus pe piata muncii sa-si valorifice competentele tehnice si profesionale pe care le-a dobandit. Au ales ruta progresiva, adica au facut anul de completare si au facut ciclul superior al liceului. Si asta din pofta de a fi… mare a romanului. Intr-o societate normala este loc pentru fiecare tip de inteligenta. Nu este dezonorant sa fii muncitor de inalta calificare”, declara Pavel Filip.
Corelarea specializarilor cu piata muncii
Transformarea fortata a tuturor adolescentilor in absolventi de liceu s-a repercutat apoi printr-o inflatie de posesori de diplome de invatamant superior, insa multe din acestea si-au dovedit inutilitatea intr-o economie suferinda la capitolul competente profesionale. Randul somerilor se ingroasa de la an la an si din aceasta cauza.
”Selectia ar trebui sa se faca imediat dupa clasa a opta – pana atunci se da cultura generala minimala. Atunci, prin orientare scolara profesionala, trebuie sa se spuna: Voi sunteti pentru liceu teoretic, voi sunteti pentru scoala profesionala”, precizeaza reprezentantul ISJ Maramures.
De asemenea, specializarile din liceele tehnologice trebuie calibrate cu cerintele de pe piata muncii. ”Necazul mare este ca dinspre economie nu ne vin semnale convingatoare privind calificarile necesare acum si in perspectiva. Mai trebuie revazut sistemul atelierelor-scoala si trebuie imbunatatita baza de practica pentru a scoate din liceele tehnologice meseriasi bine pregatiti”, mai spune Pavel Filip.
Necesitatea corelarii intre specializarile din invatamant si piata muncii e sustinuta si de cei din mediul universitar, care explica in acest fel somajului ridicat in randul tinerilor cu studii superioare.
”Nu sunt mai multi studenti decat media tarilor din Europa, raporat la numarul de locuitori, dimpotriva. Noi avem o alta problema: numarul locurilor de munca pentru cei cu studii superioare e mai mic decat in alte tari. Si asta tine de dezvoltarea societatii, nu e problema a universitatilor. Am participat la discutii in legatura cu piata locurilor de munca si ceea ce ofera universitatile ca si specializari, la Cluj, in urma unui chestionar national. E clar insa ca trebuie sa fie o comunicare intre universitati si sfera economica”, afirma Calin Heteg, asistent universitar la o institutie de invatamant superior privata.
Fenomenul ”somerilor cu diplome”
Specialistii din sistemul preuniversitar spun ca inflatia de ”someri cu diplome de absolventi de facultate”, cei mai multi slab pregatiti sau pregatiti pentru meserii cu slabe perspective de angajare, este intretinuta de universitari, care urmaresc profitul cu orice pret.
”Noi am avut o traditie in organizarea unor examene de admitere. Am renuntat la ele. Atunci s-a crezut ca-i bine, ca toata lumea are acces in invatamantul superior. Uitati la ce a dus renuntarea la admitere in invatamantul superior: profesorii de la nivelul de mai jos ridica notele nu exigenta, ridica notele nepermis de mult ca elevii sa poata sa intre in sistemul superior de invatamant. Profesorii care se respecta nu fac treaba asta…”, spune directorul Colegiului National ”Gheorghe Sincai”, Ioan Muresan.
Si directorul Colegiului National ”Vasile Lucaciu” din Baia Mare subliniaza ca ”dupa ce s-au scos admiterile la facultate s-a pus o presiune extraordinara pusa pe preuniversitar”. ”Clar: ar trebui reintroduse admiterile la facultate”, crede Janina Friedrich.
Chiar si reprezentatul ISJ Maramures, Pavel Filip, sustine ca ”universitatile ar trebui sa reintroduca exemenul de admitere, cel putin pentru locurile bugetate la bugetul statului”. Numai ca universitarii, cu putine exceptii, nu vor sa renunte la actualul sistem, inechitabil in conditiile in care exemenul de bacalaureat nu este sustinut si evaluat unitar in tara.
”Dar examenul respectiv din ce sa-l dai? Sa revenim oarecum la sistemul vechi? Noi, la nivelul universitatilor, judecam lucrurile altfel. Cel care a luat bacalaureatul vine la noi pentru ca vrea sa se urmeze o anumita specialitate. Daca a luat bacalaureatul, pentru noi e un criteriu suficient. De aici incolo urmeaza testarile care tin de capacitatea lui de a trece examenele respective”, spune Calin Heteg, asistent universitar.
Dupa ce au recunoscut existenta pregatirii deficitare a multor absolventi de liceu, proveninti in special din fostele scoli profesionale, cei din mediul preuniversitar arata si spre apetenta cu care sunt girati acestia sa devina, nemeritat, absolventi de scoli superioare.
”Invatamantul universitar nu vrea sa faca selectia prin concurs de admitere, pentru ca are numar de locuri mai mare decat numarul de absolventi! Si anul trecut si anul asta e la fel. S-au dus in invatamantul superior si cei cu ruta progresiva… Este o realitate pe care n-o putem trece intr-un con de umbra”, precizeaza Pavel Filip, purtatorul de cuvant al ISJ Maramures.
Si directorul Colegiului National ”Gheorghe Sincai” vorbeste despre pregatirea defectuoasa, in multe cazuri, a studentilor. ”Mi se pare ca bibliotecile institutiilor de invatamant superior sunt, de cele mai multe ori, expozitii… Nu este inghesuiala. Cat despre examene, auzim despre persoane care isi iau cate doua-trei exemene in pauza de masa de la serviciu. De fapt, completeaza pe calculator doua-trei grile. Daca vom merge tot asa, atunci vom avea multe de platit”, declara Ioan Muresan.
Lipsa evaluarii unitare
Girul dat de profesori (atat de cei din sistemul preuniversitar, cat si de cei din invatamantul universitar) tinerilor nepregatiti este cauzat de lipsa unor standarde de evaluare. Cea mai mare problema cauzata de acest aspect este ca, primind o nota nemeritat de mare, tanarul isi formeaza o perceptie gresita asupra cunostiintelor pe care le are.
”Pentru liceu nu exista niste standarde de evaluare, asa cum exista pentru scoala generala si unde deja se poate face o notare riguroasa care nu ingaduie ulterior asemenea abateri. La liceu inca nu s-au finalizat standardele de evaluare, adica sa stii cat trebuie sa cunoasca elevul din curicula respectiva pentru o anumita nota”, mentioneaza Janina Friedrich, directorul Colegiul National ”Vasile Lucaciu”.
”Pe parcursul anilor de liceu elevilor li s-au dat note relativ mari, in unele situatii pe cunostinte putine, si li s-a deformat imaginea despre ceea ce stiu si ceea ce pot. Elevul si parintele confunda informatia cu cunoasterea, intalnim situatii in care parintii ne spun: Pai, cum se poate ca fiul meu sa ia 6 la matematica in conditiile in care el stie atat de multe si atat de bine se orienteaza pe internet si utilizeaza computerul si o luat 6 la matematica. Faptul ca utilizeaza computerul nu insemna ca a si invatat si ca are si cunoasterea adecvata”, sustine Pavel Filip, purtator de cuvant al ISJ Maramures.
Acum asistent universitar, Calin Herteg a fost si profesor la diferite scoli si licee din judet. ”Sunt diferente intre o clasa de-a saptea de la o scoala de elita si o clasa de liceu de la un grup scolar, in sensul in care oricand cei de la scoala ar putea la orice disciplina sa-i intreaca. Trebuie sa acceptam lucru asta si sa impunem evaluari diferite. Aici cred ca se mascheaza problema. La universitati avem alt tip de evaluare, la licenta, care ar trebui sa dea de gandit celor din liceu: incluzi examenele date parcursul scolii in pachetul de examene finale”, declara Herteg.
Pregatirea cadrelor didactice
Alta tara a invatamantului romanesc, recunoscuta cu fair play si jena chiar de cei din sistem, este inflatia de profesori slab pregatiti, fenomen cauzat prin decizii politice care au dus la degradarea statutului si motivatiei dascalului.
”Ce se intampla acum cu profesorii? De unde facem rost de profesori, cine vrea sa se faca profesor? Pe mine ma framanta problema asta de foarte multa vreme. Va spun la ce am ajuns in acest an. Din 224 de absolventi ai Colegiului ”Gheorghe Sincai”, doar unul vrea sa se faca profesor, in conditiile in care cu 15-20 de ani in urma mergeau in invatamantul universitar pentru cariere didactice 10-12 din fiecare clasa! In clipa asta, pentru cariere didactice in invatamantul universitar pedagogic se duc absolventi de liceu care nu gasesc un alt traseu sau se duc pentru ca acolo exista locuri bugetate. Nu mai poate fi vorba nici de nivel ridicat de pregatire, nici de pasiune si asta are repercusiuni in timp. Si efectele produse in sistemul de invatamant se inlatura greu! In sistemul de invatamant se poate strica intr-un an sau doi atat cat sa fie nevoie de reparatie in 30-40 de ani”, crede directorul Muresan.
Reprezentantul ISJ Maramures e convins ca ”in timp se va face selectia si pentru profesia didactica si sistemul ii va elimina pe cei care nu fac fata. Vor fi eliminati prin parghii specifice”.
”Have fun”, scoala distractiilor
Nici democratia nu ne-a ajutat prea mult, in conditiile in care am interpretat-o gresit, doar prin libertati, nu si prin obligatii.
”Am preluat din modelul occidental doar aspecte periferice care au prejudiciat educatia autentica. Ma gandesc la starea aceea de „have fun”, sa ne simtim bine la scoala. Tot vrem sa ne simtim bine la scoala, asta se tot cere profesorilor si scolii: sa promoveze metodele interactive, care au beneficii, dar si maleficii aferente. A veni la scoala nu inseamna sa te distrezi, e un proces de modelare a personalitatii. Nu spun ca a veni la scoala inseamna a veni intr-o Bastilie, cum s-a spus mai demult despre Lucaciu, cand a inchis portile sa nu mai iasa elevii in baruri, dar educatia inseamna si o oarecare coercitie, adica reguli si limite care trebuie impuse copiilor, altminteri distractia poate sa degenereze”, aminteste Janina Friedrich, directorul Colegiului National ”Vasile Lucaciu”.
Despre inlaturarea rigorii, regulilor si chiar a bunului simt din scoala vorbeste si purtatorul de cuvant al ISJ Maramures. ”Scoala nu poate sa functioneze fara norme, este o institutie reglementata atat pentru corpul profesoral, cat si pentru elev. Regulamentele scolare sunt excesiv de permisive, mai ales in invatamantul obligatoriu. Nu se pot aplica sanctiuni elevilor, toata lumea se revolta la orice forma de constrangere si de rigoare. De ce? Pentru ca am confundat liberatea cu libertinajul”, spune Pavel Filip,
Ce urmeaza sa mai gresim
O alta greseala, de aceasta data una necomisa, dar pe cale sa devina obligatorie, a fost sesizata de directorul Colegiului National ”Gheorghe Sincai” din Baia Mare: reducerea duratei studiilor la liceele teoretice.
”In legea educatiei, grupurile scolare raman cu o durata de scolarizare de patru ani, motivata. Liceele teoretice sunt reduse ca durata la trei ani, exista si acolo o motivatie. Din punctul meu de vedere este o greseala, pentru ca varfurile intelectualitatii romanesti, oriunde le-am cauta in istoria Romaniei, au facut pregatirea medie in licee teoretice. Reducerea duratei studiilor la invatamantul liceal este o greseala, cum tot o greseala eu cred ca este punerea scolii sub tutela autoritatilor locale. Pentru ca scoala trebuie depolitizata, iar autoritatile locale sunt politice si contradictia este evidenta”, a declarat Ioan Muresan, directorul Colegiului National ”Gheorghe Sincai”.
Pana cand suna clopotelul trezirii la realitate a invatamantului romanesc mai ramane timp doar pentru sinteza strategiei de corectie a acestuia, asa cum a fost ea conceputa de specialistii maramureseni.
Pentru ridicarea standardelor educatiei sunt necesare: punerea accentului pe studiu si cunoastere, nu doar pe informare; reducerea absenteismului scolar; introducerea sistemului unitar de evaluare pe parcursul tuturor formelor de invatamant, nu doar in invatamantul gimnazial; pastrarea duratei de studiu de patru ani si pentru liceele teoretice; dezvoltarea partii practice a educatiei; reinfiintarea scolilor de meserii; cresterea autonomiei unitatilor de invatamant (consiliile de supraveghere avand rolul de a aproba, amenda sau respinge proiectul anual de dezvoltare propus de conducerea unitatii); diferentierea examenului de bacalaureat in functie de forma de invatamant absolvita, iar facultatile sa introduca in criteriile de selectie media de la bac in functie de tipul de bacalaureat dobandit de elev; reglarea ofertei specializarii cu cererea de pe piata economica reala; cresterea motivatiei si pregatirii dascalilor.
Insa, chiar daca politica educationala nu va prelua nicio masura pentru cresterea calitatii invatamantului, cel mai important factor in formarea individului e… chiar individul. Pentru prostie nu exista scuze.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
