Vezi VIDEO
Brand turistic international, Maramuresul are tot mai mult de suferit in ultima vreme. Laudat la seminarii si targuri, precum si in discursurile publice, turismul local a devenit in prezent doar o vitrina care ascunde dezastrul. Monumente in degradare, drumuri proaste, sate intregi asaltate de constructii kitsch – cam acesta este tabloul real de care raspund nu doar autoritatile, ci si majoritatea localnicilor. Satenii au transformat albiile raurilor in rampe pentru gunoiul menajer, care e purtat din loc si polueaza apele de la izvor pana la varsare.
In urma puhoaielor de primavara, peturile, pungile si alte mizerii raman atarnate la o inaltime de aproape 2 metri in salciile de pe maluri si sunt vizibile de la mare distanta. Aproape in orice zona a judetului s-ar afla, turistii care vor sa faca o fotografie sau sa filmeze nu pot evita sa prinda in cadru gunoaiele care sufoca mediul inconjurator. Ca e vorba de o biserica monument Unesco, de noua manastire din Barsana, de cimitirul vesel din Sapanta sau pur si simplu de un peisaj montan, e imposibil sa nu te lovesti de imaginea socanta a mizeriei si nepasarii.
Responsabilii din turism, inclusiv seful Centrului Judetean pentru Turism Maramures – Ioana Tripon, a recunoscut ca poluarea este o problema importanta, care tinde sa afecteze imaginea judetului pe plan extern. Ea a spus ca o turnura a ofertei turistice din Maramures s-a produs deja in momentul in care arhitectura traditionala a inceput sa se ”dilueze”, adica locul portilor de lemn sa fie luat de garduri din inox, iar casele batranesti sa fie inlocuite cu ”monstri” din beton.
”Am discutat despre acest lucru inclusiv cu ministrul Turismului, Elena Udrea, la Targul International de Turism din Berlin. Ar fi nevoie de un proiect legislativ. Unele zone trebuie conservate. Acest lucru se intampla si in occident, nu vad de ce nu s-ar putea intampla si la noi. S-ar putea impune niste proiecte tip de casa, acceptate de autoritati si care sa corespunda specificului Maramuresului”, a spus Ioana Tripon, care a precizat ca s-a mers, ca solutie alternativa, si pe promovarea turismului activ in Maramures, tocmai datorita peisajelor deosebite si a posibilitatilor de practicare a sporturilor extreme.
Din nefericire, Maramuresul nu exceleaza la capitolul curatenie, astfel incat turistii – fie straini, fie romani – risca sa gaseasca pana si pe crestele celor mai inalti munti din judet conserve ruginite, peturi, cutii de bere goale, pungi din plastic si alte gunoaie lasate in urma de drumeti nesimtiti.
Deocamdata, mizeria nu a afectat prea tare operatorii de turism, care fac eforturi sa promoveze imaginea Maramuresului cu valorile sale. Totusi, Viorel Nasui, directorul agentiei de turism ”Mara International Tour” Baia Mare, se teme ca numarul vizitatorilor va incepe sa scada deoarece unii dintre cei care au cunoscut si aceasta fata a Maramuresului nu se vor mai intoarce. ”Facem tot posibilul sa nu renuntam la efectuarea Turului Maramuresului. Pe traseu, mai incercam sa le distragem atentia turistilor. Cei straini nu inteleg cum o problema de igiena nu poate fi rezolvata. Chiar daca pensiunile sunt curate, nu se poate face abstractie de mizeria din jurul lor. E clar ca toate aceste mizerii reprezinta o pata nu doar pentru localitate, ci pentru tot Maramuresul”, a spus Viorel Nasui.
Poluarea apelor este in atentia autoritatilor de multa vreme, despre gunoaiele de pe malurile raurilor s-a vorbit mult si in cursul anului trecut, cand primarii au fost sanctionati in repetate randuri. Nici in 2009 nu vor scapa, cel putin asta a spus Calin Crisan, seful Garzii Nationale de Mediu Maramures, care a aratat ca le-a dat termen primarilor sa se ocupe de ecologizarea albiilor pana in 20 aprilie. ”Dupa 22 aprilie incep controalele de verificare, iar daca vom sesiza abateri in mod clar vom aplica si amenzi. Pentru aceasta poluare responsabil este fiecare cetatean care arunca gunoaiele din gospodarie direct in rau, insa e clar ca vina cea mai mare poate fi atribuita primarilor si viceprimarilor”, a spus seful Garzii de Mediu Maramures.
Sursa: Alexandru Pintea, Meda Muntean