Vezi VIDEO
Olanda si-a exprimat disponibilitatea de a ajuta Romania sa decontamineze solurile poluate. Specialistii olandezi, considerati printre cei mai buni din Europa in acest domeniu, au propus demararea unui proiect pilot, urmand ca apoi sa extinda colaborarea. In judetul Maramures, conform expertizei specialistilor de la Agentia pentru Protectia Mediului, exista peste 32.000 de hectare de sol contaminat in urma activitatilor de metalurgie neferoasa si a extractiei si prepararii minereurilor neferoase.
Ambasadorul Regatului Olandei in Romania, Tanya van Gool, a prezentat ministrului roman al Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, propunerea oficiala a Olandei de a ajuta Romania in decontaminarea solurilor poluate. Specialistii olandezi, care au mai colaborat cu Romania si in domeniul managementului apelor, au propus ca o colaborare in privinta decontaminarii solurilor sa inceapa cu un proiect pilot, ulterior urmand sa dezvolte in cele mai afectate regiuni din tara.
Propunerea olandezilor ar putea aduce beneficii directe Maramuresului, solurile din judetul nostru fiind printre cele mai poluate din tara. Sursele principale de poluare a solului sunt activitatile de metalurgie neferoasa si extractia si prepararea minereurilor neferoase, statistica Agentiei pentru Protectia Mediului Maramures inregistrand o suprafata de aproximativ 32.300 ha de terenuri poluate cu metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Mn, As).
“Situatia e grava!”
Directorul Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Maramures, Viorel Iancu, a declarat ca in judet exista foarte multe siturilor contaminate din activitatile de metalurgie si minierit. „Situatia este grava. Sunt identificate perimetrele respective, exista buletine de analiza care arata ca depasirile pentru metale grele sunt peste limitele admise. Deci, trebuie ecologizate zonele. Preturile decontaminarii se cunosc doar dupa ce se fac proiectele tehnice”, a mentionat Iancu. Despre intentia olandezilor, Iancu a declarat ca orice sprijin este bine venit, reamintind de cofinantarea de la Banca Mondiala si de implicarea olandezilor in lucrarile de inchidere a unui iaz de la Cavnic.
In judet, zona cu cele mai ridicate valori ale concentratiilor metalelor din sol este Baia Mare si perimetrele limitrofe municipiului, iar principalele surse de poluare a solului sunt SC Cuprom SA (fostul Phoenix, care a intrerupt activitatea cu principalele linii tehnologice in iunie 2000), SC Romplumb SA, iazurile de decantare ale uzinelor de preparare, haldele de steril de mina si apele de mina care se evacueaza din galerii.
Harta zonelor critice
De asemenea, in Maramures au fost incluse in categoria zonelor critice si zonele iazurilor de decantare, perimetrele miniere si luncile vailor Baita si Nistru. Punctele fierbinti ale solurilor Maramuresului sunt: Baia Mare (poluare cu metale grele si cianuri, ca urmare a activitatii Transgold; fosta halda de steril Meda – poluare cu emisii industriale de compusi de sulf si metale grele in urma prelucrarii minereurilor neferoase de catre Cuprom si Romplumb); zona Sasar – Bozanta Mica (ca urmare a activitatii Exploatatiei Miniere “Aurul” si a Remin); zonele exploatarilor miniere Baia Sprie, Ilba Handal, Cavnic, Baiut, Herja, Nistru, Baiuta, Baia Borsa.
Baimarenii care locuiesc in apropierea uzinei Romplumb zambesc trist atunci cand vine vorba despre agricultura de subzistenta. In zona nu creste nimic, cu exceptia catorva legume rahitice. “Eu aici stau de cand ma stiu, anu’ asta ma duc in pensie. Cu poluarea pamantului… Noi consumam ce punem in gradina, niste ceapa verde, legume… N-avem atatea, dar intr-adevar se simte (n.red., poluarea), is afectate si culturile, da. Copiii is mai slabuti, plumbu’…”, a declarat Lenuta Avram, care domiciliaza chiar langa uzina Romplumb. Alta baimareanca din zona spune ca poluarea afecteaza si solul, dar nu pare prea sigura. “Avem gospodarie, dar nu facem agricultura, ca nu-i pamantul bun. Nu se face nimic, se poate sa fie si din cauza poluarii”, a declarat femeia.
Ce-am facut, ce avem de facut
In ultimii ani, in Maramures s-au luat cateva masuri de refacere ecologica a solurilor (in zona minei Boldut Superior – iazul de decantare Vrunicioara, sau la iazul de decantare Bozanta), insa au ramas perimetre intinse de teren contaminat. In judet sunt inregistrate 18 iazuri de decantare, din care doar doua sunt active (iazul de decantare Aurul, care a fost inclus intr-un program de conformare, si iazul de decantare Tautii, al Flotatiei Centrale, preluat de Transgold, iar apoi de Romaltyn Mining care detine licenta de exploatare).
Punerea in practica a propunerii olandezilor ar putea intampina o piedica, tinand seama ca fostul ministru al Mediului, Attila Korodi, recunostea faptul ca in Romania… nu exista un inventar al siturilor ce trebuie decontaminate. Asa ca inainte de a accepta ajutorul specialistilor olandezi, trebuie sa ne inventariem perimetrele poluate. Nu de alta, dar sa stim ce decontaminam.
Sursa: Catalin Vischi, Angela Sabau, Catalin Tineghe