Ponorâta este cea mai săracă comunitate de rromi din România. Povestea celor cară trăiesc acolo a trecut de mult graniţele României, devenind celebri datorită fotoreportajelor care au apărut în special în ziarele din Franţa sau Marea Britanie.
Cu toate acestea, în comunitate trăiesc şi copii care frecventează şcoala, care au bucurii, supărări şi poate visează să-şi depăşească condiţia.
Nu au foarte multe, sunt ignoraţi şi necăjiţi şi rar li se întinde câte o mână de ajutor. Frigul din ultima vreme a îmbolnăvit mulţi dintre membriii comunităţii, mai ales, copii, lucru semnalat şi de Natalia Fornvald, inspector şcolar pentru învăţământul primar în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş.
Dascălul a postat pe pagina personală de pe o reţea de socializare mai multe fotografii însoţite de un text prin care îi îndeamnă pe cei cu „posibilităţi materiale” să le întindă o mână de ajutor copiilor năpăstuiţi de soartă şi a căror singură vină este că s-au născut în Ponorâta.
„Zorii acestei zile m-au prins în satul Ponorata, un loc unde oamenii sunt ascunși de lume și uitati in sărăcia lor, dincolo de intinderile albe. Traiul greu al copiilor, dăruirea dascalitelor in a-i încuraja sa nu renunte la scoala m-au copleșit. Dupa ce i-am văzut în spațiul școlar, am dat o fuga in sat sa vad care le sunt nevoile. Acolo l-am gasit pe bulibasa supărat. Frigul a îmbolnăvit copiii și, din spusele lui, deși nu mă aștept să recunoasca cineva, la spital sunt lăsați să aștepte câte o noapte întreagă până se uita cineva la ei. Dacă sunt foarte grav bolnavi, sunt trimiși la Baia Mare, daca nu, sunt trimiși în satra pentru selecția naturală. Si totusi….Si ei sunt oameni! Mă întorc de la Ponorata cu convingerea că în 5 martie voi reveni cu haine pentru copii, cu alimente și detergenți, sampoane și săpunuri. Astept sa fiti părtași la acțiunea mea și să implicati copiii care au mai mult decat acești nefericiți, in acțiuni de donație”, a scris Natalia Fornvald.
Inainte sa publicati acest articol de ce nu va informati mai bine despre cate ajutoare primesc tiganii si ce fac cu ele,a doua zi merg sa le vanda,de ce nu intrebati si oamenii din satele vecine si sa aflati cat de „amarati”sunt tiganii care fura de cate ori au ocazia si se lauda ca oricum politia nu are ce sa le faca,si nu poti sa treci pe la ei prin sat de focarul de infecție,de ce nu pun mana sa curete gunoiele pe care le arunca in mijlocul drumului?de ce ei au numai drepturi si obligatii nu?”bieții” copii de ce umbla in pielea goala si desculti;pentru ca parintii lor le vand toate hainele pe care le primesc ,si nu sunt putine,dupa care se plag ca sunt bolnavi.de ce nu ajutati oamenii si copii care cu adevarat nu au ce sa imbrace sau sa manance si care stiu sa pretuiasca ceea ce primesc.i-ati intrebat cati dintre locuitorii din ponorata muncesc?chiar sunteti orbi si nu vedeti cine are nevoie de ajutor cu adevarat,sau va place sa va lasati prostiti de tigani?deschideti ochii si informativa mai bine inainte sa postati asa ceva.
Stimată doamnă, apreciez efortul dumneavoastră de a ieșii în evidență cu o prostie. Nu-mi plac discriminările, și nu fac discriminări, indiferent care ar fi criteriul, dar să spuneți „un loc unde oamenii sunt ascunși de lume și uitați în sărăcia lor” mi se pare o exagerare grosolană. Acești oameni au majoritatea ajutoare sociale, tichete pentru prezența copiilor la grădiniță și școală, ajutoare materiale de la fundații și ONG-uri, gen Crucea Roșie și altele; le-a fost construită școală, spațiu de joacă, centru de zi; le-a fost introdusă apă și sunt pe drumul principal care leagă satul Vălenii-Lăpușului de sate cum ar fi Peteritea, Vima, etc. ( Puteți zice de un copil din Săliște că e izolat de lume, nu de ei care sunt la 500 m de drumul Targu-Lapus- Galgau). Faceți o analiză a oamenilor de acolo care au toată capacitatea de muncă și așteaptă ajutorul de la stat . Sunt multe alte lucruri care ar mai trebui evidențiate ( să nu vorbim de faptul că le-au fost construite case de către francezi și le-au distrus). Analizați puțin toate aspectele, și apoi vedeți dacă trebuie să le plângem de milă. O zi bună!
Invit doamna care a scris articolul sa coboare si in satele din jur. Cred ca povestea n ar mai fi atat de patetica si de la sentiment. Este o zona total perimata de aceasta adunatura de oameni. S au implementat proiecte, li s au oferit ajutoare, dar nu e o solutie. Poate sunt protejati pentru voturi pentru proiecte europene, pentru a nu starnii reactii. Oricum, siropul din articol nu are nimic de face cu realitatea. Realitatea este ca oamenii din jur sunt descriminati, agresati, sicanati de aceasta comunitate. Ce spuneti doamna scriitoare, veniti sa vorbiti cu oamenii? Va asteptam.
Săraci de ei,mai dati-le ceva sa poată vine! Eu inteleg ca uni sunt amarati…dar toate ajutoarele care le primesc le vand prin satele din împrejurimi si tot nespalati si ne îmbrăcați umblă.Toți dintre ei primesc ajutoare sociale si nu am vazut unu sa facă muncă in folosul comunității cum fac câțiva dintre Români care dispun de aces ajutor! De ce? De ce Români trebuie sa muncească pentru acel ajutor si Țigani nu?