O studentă care urmează cursurile Universităţii Sorbona din Paris le-a scris angajaţilor Protecţiei Copilului Iaşi mulţumindu-le pentru că au încredinţat-o unui asistent maternal deosebit.
Eliza Claudia Chiriac (25 de ani), o tânără care în urmă cu 13 ani a ajuns în casa asistentului maternal Gheorghe Vătavu din comuna Scânteia, Iaşi, le-a mulţumit public părinţilor care au educat-o şi au pregătit-o pentru viaţă.
Eliza, studentă la Universitatea Sorbona din Paris, a trimis angajaţilor Protecţiei Copilului Iaşi o scrisoare în care le mulţumeşte soţilor Vătavu pentru dragostea şi răbdarea de care au dat dovadă în anii în care s-au ocupat de îngrijirea ei. Ieşeanca de etnie romă a subliniat în mesajul său cum şi-a petrecut copilăria în casa familiei Vătavu şi cum, spre deosebire de alţi copii din Scânteia care mergeau la prăşit, ea era îndrumată să citească şi să facă exerciţii suplimentare.
Mărturia Elizei a fost expusă de angajaţii Protecţiei Copilului Iaşi pe 19 mai, când la Iaşi s-a sărbătorit Ziua Asistentului Maternal Profesionist. Cu această ocazie, Gheorghe Vătavu (77 de ani), tatăl Elizei, a fost răsplătit de Protecţia Copilului cu premiul Senior, acordat pentru cea mai bogată şi înţeleaptă experienţă de viaţă. „Mă ocup cu cea mai nobilă şi importantă funcţie pe care poate să o aibă orice om, aceea de a creşte copii. Ne ocupăm de creşterea copiilor de peste 50 de ani. Avem patru copii naturali şi şapte copii pe care i-am adoptat cu inima. Întotdeauna au fost în casă câte doi-patru copii. Când am început să ne ocupăm de asistenţa maternală, am luat doi copii care, după un an, au fost integraţi în familie.
Pe urmă, am avut mereu câte patru copii în casă“, a precizat Gheorghe Vătavu. Mai jos, scrisoarea integrală a Elizei Chiriac: „Stimată conducere, Luna aceasta s-au împlinit 13 ani de când mi s-a oferit şansa de a avea o copilărie normală, făcând parte dintr-o familie normală. Oh, dar staţi, nu e deloc o familie normală! Vă întrebaţi de ce? Ei bine, o familie normală în satul Scânteia e familia care îşi ia copiii la prăşit, plivit sau la făcut curat la animale. Familia Vătavu e o familie anormală, şi pentru acest lucru vă mulţumesc. Oh, dar poate că nu înţelegeţi de ce spun că e o familie anormală!? Staţi, nu vă grăbiţi să vă puneţi întrebări că vin cu explicaţiile necesare: pentru că ne trimiteau la citit şi la făcut exerciţii suplimentare pentru a avea note maxime la şcoală, pentru că stăteau ore întregi de vorbă cu mine când făceam câte o prostioară şi nu dădeau în mine, pentru că făceau treaba concentrându-se la ce aveau de făcut, iar în acelaşi timp mă ascultau la lecţii. Offff, şi ce mă mai enervau când făceau asta, Dumnezeule! Însă datorită implicarii lor am terminat o şcoală bună, un liceu şi mai bun şi am luat bacalaureatul nu cu o notă mare, dar nici mică nu a fost: 9 e o notă bună pentru generaţia mea? Vă las pe dumneavoastră să concluzionaţi. Şi cireaşa de pe tort acum vine: sunt studentă la Sorbona, o fi bună universitatea asta din Paris? Nu vă scriu ca să mă laud, că nu e nici pe departe meritul meu, pentru că acum 13 ani ar fi trebuit să repet un an. Vă scriu aceste cuvinte ca să vă mulţumesc pentru oportunitatea pe care mi-aţi oferit-o de a avea o familie formidabilă. Vă mulţumesc dumneavoastră pentru efortul de a mai sta o jumătate de oră peste program pentru a termina şi cazul acela care v-a făcut să ajungeţi foarte obosiţi acasă. Prea multe cuvinte omoară cuvintele, cum spune francezul! Închei prin a vă spune: spor la muncă şi mulţumesc! Vă doresc zile superbe şi pline de profesionalism! Cu respect, Eliza Claudia Chiriac”.