Deși Ziua Îndrăgostiților s-a transformat într-o sărbătoare comercială, este bine să știm că această zi dedicată iubirii are o istorie lungă și încă învăluită de mister.
Ziua Îndrăgostiţilor sau Valentine’s Day este sărbătorită, anual, pe data de 14 februarie.
Deși nu este o sărbătoare românească, această zi a prins contur și în țara noastră, fiind un prilej prin care cei îndrăgostiți își mărturisesc din nou iubirea față de o persoană din viața lor.
Fie că o celebrăm sau nu, este interesant să cunoaștem originea acestei sărbători, având o istorie lungă și plină de mister, care se leagă și de numele Sfântului Valentin.
Se pare că Ziua Îndrăgostiților pe care o cunoaștem astăzi este, de fapt, rezultatul împletirii dintre moștenirea creștină și practicile păgâne din Imperiul Roman.
Un punct de pornire pentru apariția acestei sărbători ar fi Festivalul Lupercalia, organizat în aceeași perioadă a lunii februarie.
Înainte de creștinarea imperiului, romanii respectau cu sfințenie un anumit ritual, totul în numele fertilității și al purificării.
Astfel, preoții zeului Faunus se adunau într-o peșteră, unde se credea că au fost crescuți Romulus și Remus de către lupoaică, unde sacrificau o capră și un câine. Blana caprei era tăiată apoi fâșii și era înmuiată în sânge.
Femeile, recoltele și terenurile agricole erau atinse apoi cu aceste fâșii de blană, crezându-se că acestea vor fi fertile în anul următor.
Tot în cadrul acestui festival se organiza o tragere la sorți, prin care băieții singuri aflau numele fetei cu care vor merge mai departe în viață.
Lupercalia nu a rezistat creștinării Imperiului Roman, fiind considerată o sărbătoare păgână.
Astfel, dorindu-se „creștinarea” sărbătorii, Papa Gelasius a declarat 14 februarie ziua în care este celebrat Sfântul Valentin.
Legenda Sfântului Valentin s-a transmis prin viu grai, motiv pentru care s-au remarcat mai multe variante, însă care au elemente comune.
Astfel, în timpul domniei sale, împăratul roman Claudiu al II-lea și-a dorit să formeze o armată puternică, însă majoritatea bărbaților romani nu doreau să meargă la lupte.
În acest caz, Claudiu al II-lea le-a interzis tuturor bărbaților din Roma să se mai căsătorească, astfel încât aceștia să nu mai fie influențați de copiii și soțiile lor și să meargă la luptă.
Valentin, care era preot, credea că dreptul oamenilor de a se căsători era dat de Dumnezeu, așa că nu a ținut cont de legea împăratului.
Astfel, el a căsătorit în secret multe cupluri, însă, în final, a fost descoperit de împărat.
După ce a fost arestat, Valentin a fost încurajat de împărat să renunțe la creștinism și să devină soldat, însă acesta a refuzat și a fost condamnat la moarte.
Sfântul Valentin ar fi vindecat-o pe fiica gardianului său, care era oarbă. Valentin i-a vorbit fetei despre puterea lui Dumnezeu și despre credință.
Înainte de a fi executat, Valentin i-a scris fetei o ultimă scrisoare, rugând-o să aibă credință, apoi s-a semnat cu „Adu-ți aminte de Valentin al tău”, punându-i și o floare în scrisoare.
Atunci când fata a deschis scrisoarea, floarea i-a căzut în palmă, iar miracolul s-a înfăptuit: ea putea să vadă!
Se spune că Sfântului Valentin a fost bătut cu pietre, apoi decapitat, la data de 14 februarie, potrivit Historia.
Odată cu trecerea timpului, legenda Sfântului Valentin a fost preluată mai ales de britanici, care au fost fascinați de această poveste și au transformat-o ușor, ușor în tradiție.
De asemenea, Ziua Îndrăgostiților a fost preluată și de cultura americană în timp, iar modul în care aceasta a devenit o sărbătoare populară în Statele Unite este rezultatul unei combinații de influențe istorice, culturale și comerciale.
Cert este că Ziua Îndrăgostiților a fost adusă în America de coloniștii europeni, fiind modul prin care schimbul de mesaje de dragoste, felicitări și cadouri romantice a devenit cunoscut în rândul americanilor.