Catalin Predoiu a criticat, joi, la bilantul Curtii de Apel Bucuresti pe 2010 mai multe aspecte din raportul intocmit si a spus ca realitatea a fost mistificata pentru ca raportul sa iasa rau si sa se ceara resurse, ministrul Justitiei remarcand ca operativitatea este cea mai mica din ultimii ani. „Operativitatea este cea mai mica din istoria recenta a Curtii de Apel Bucuresti, la fel la Tribunalul Bucuresti”, a spus Catalin Predoiu, care a spus ca sedinta de prezentare a bilantului este ocazia de a clarifica unele confuzii.
Ministrul a spus ca 2010 a fost un an extrem de dificil pentru intreg sectorul public si a remarcat coperarea buna a CAB cu Ministerul Justitiei in dosarele cu componenta de cooperare judiciara internationala.
Predoiu a criticat insa analiza intocmita cu privire la activitatea din anul anterior.
„Analiza redactata de conducerea dvs. pentru activitatea din 2010 a fost in asa fel structurata si datele statistice in asa fel prezentate si evaluate, incat sa poata induce concluzia potrivit careia volumul de activitate al instantelor si subdimensionarea personalului judecatoresc/auxiliar reprezinta principalele vulnerabilitati care explica nivelul slab al indicatorilor de performanta obtinuti de Curtea de Apel Bucuresti si instantele din jurisdictia acesteia in 2010. (…) Interpretam si pe alocuri mistificam realitatea, ca sa iasa rau la raport, ca sa cerem resurse”, a sustinut ministrul Justitiei.
El a facut referire la „greva nelegala din 2009”, care a marit stocul dosarelor, stocul fiind inclus in cifrele din 2010.
„Programul volumului optim de activitate, gresit alcatuit de vechiul CSM, a agravat problema incarcaturii. Din pacate, noul CSM, de care se leaga atatea sperante pentru stimularea unor noi mentalitati in sistemul judiciar, a mentinut programul printr-o decizie pe care o consideram gresita”, a spus Predoiu.
Acesta a afirmat ca stocul de dosare si programul volumului optim sunt cauzele principale ale incarcaturii deosebite de la Curtea de Apel Bucuresti si instantele arondate.
Ministrul a remarcat faptul ca, dintre instantele mari ale Curtii, numai Judecatoria Sectorului 1 si intr-o masura Judecatoria Sectorului 4 au „atacat” eficient stocul mostenit din 2009 si au pastrat nivelul de operativitate, in timp ce restul instantelor nu a reusit sa resoarba stocul, dimpotriva, stocul a crescut si au indici de operativitate mai scazuti.
Volumul total al cauzelor aflate pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, tribunalelor si judecatoriilor arondate sugereaza o crestere in anul 2010 fata de 2009, de 33, 51%, respectiv un numar total de 641.444 cauze fata de 480.449, dar volumul de munca raportat la numarul de dosare este mult mai mic si nu se identifica cu acesta, a spus Catalin Predoiu.
El a remarcat ca in ceea ce priveste numarul de dosare solutionat de un judecator diferentele „nu sunt colosale” fata de alte curti din tara. „Daca extindem analiza la nivelul sectiilor Curtii, situatia releva fie o cifra mai mare fata de media astfel calculata, fie una sub aceasta medie. De aceea, incarcatura pe judecatori trebuia sa fie stabilita nominal si pe sectie, mod de calcul utilizat de multe instante din Romania”, a spus Predoiu.
Referitor la operativitatea pe instante, la Sectiile Penale ale Curtii de Apel Bucuresti a reiesit un volum de munca de 162,22 de cauze/ pentru un judecator intr-un an, dar cifrele „nu sunt atat de alarmante si sunt apropiate de realitate, chiar daca e posibil ca in cadrul aceleiasi sectii unii judecatori sa fie sub sau peste media evocata”, a remarcat ministrul.
„Pe marginea programului volumului optim de incarcare si a resurselor umane, as vrea sa atrag atentia ca prin modul in care il aplicati veti ajunge la blocarea Curtii sau a unor instante din raza Curtii! Daca acesta este obiectivul nedeclarat pe care managementul acestei Curti il urmareste, este o cale gresita si iresponsabila. Luati masuri sa lichidati stocul si in ipoteza nefericita in care CSM va persista in mentinerea acestui program gresit alcatuit si neviabil, fara sa-i aduca ajustari calitative in functie de instante, este si responsabilitatea dvs. sa atrageti atentia CSM asupra consecintelor”, a avertizat Predoiu.
Referindu-se la durata rezonabila de solutionare, desi modulul statistic permite calculul acesteia pe categorii de procese, ministrul a spus ca nu se observa astfel de referinte in analiza CAB si, cu atat mai putin, o distribuire a dosarelor restante (mai vechi de un an) pe fiecare judecator/nominal, asa cum se procedeaza la alte instante.
Predoiu a criticat si aspectele de management al instantelor care sunt „sumar analizate, desi unele cauze ale neimplinirilor pot fi identificate si in aceasta zona”.
„Este stanjenitor pentru dvs. si faptul ca, in concluzii va raportati, in principal, la nevoia suplimentarii schemei de personal de catre Ministerul Justitiei, evocand lipsa de receptivitate a acestuia le cererile dvs. repetate de suplimentare de posturi. In primul rand, volumul scriptic de dosare nu este criteriu unic si determinant pentru calculul necesarului de resurse umane (NRU) in sistemul judiciar”, a fost o alta remarca a ministrului.
Acesta a sustinut ca teoria suplimentarii posturilor fara analize adecvate nu este viabila si nu produce efectele scontate. „Aici trebuie sa marcam, din nou, ca vechiul CSM a pierdut sase ani fara sa faca o evaluare serioasa a alocarii resurselor umane in sistem, multumindu-se sa elaboreze strategii pentru vitrina”, a mai spus ministrul.
Predoiu a subliniat ca, in raport cu CAB, Ministerul ramane deschis la dialog „cu atat mai mult cu cat este limpede” ca lucrurile sunt vazute diferit.
„Sa fim realisti insa, vom ajunge la concluzii comune doar in masura in care trecem de la abordarea de negociere si lupta cu executivul, la o abordare tehnica si pragmatica, in care reliefarea unei cauze nu inseamna altceva decat cautarea unei solutii si nu marcarea unui punct intr-o competitie sterila si inutila. Cooperarea cu executivul si nu blamarea axiomatica si confruntarea lui fara sens este cheia rezolvarii problemelor dumneavoastra”, a fost mesajul final al lui Catalin Predoiu catre judecatorii Curtii de Apel Bucuresti.
Sursa: Mediafax