O capsula Soyuz avand la bord trei astronauti s-a conectat cu succes la Statia Spatiala Internationala (ISS), iar aceasta misiune marcheaza o premiera, doi dintre membrii echipajului urmand sa ramana pe avanpostul spatial 342 de zile, cea mai lunga perioada neintrerupta de la lansarea ISS.
Capsula Soyuz (misiunea TMA16M), avand la bord un echipaj format dintr-un astronaut american, Scott Kelly, si doi cosmonauti rusi, Ghenadi Padalka si Mihail Kornienko, a fost lansata vineri seara, la ora 19.42 GMT, de pe cosmodromul din Baikonur, Kazahstan, si s-a conectat cu succes la ISS sambata, la ora 01.33 GMT, potrivit imaginilor difuzate in direct de televiziunea NASA.
Echipajul din capsula Soyuz a fost intampinat la bordul statiei de cei trei membri ai echipei din prezent a ISS, americanul Terry Virts (actualul comandant de bord), rusul Anton Shkaplerov si italianca Samantha Cristoforetti, de la Agentia Spatiala Europeana. Virts si colega sa italiana se vor intoarce pe Terra in luna mai.
Scott Kelly, in varsta de 54 de ani, si Mihail Kornienko, in varsta de 51 de ani, vor reveni pe Terra, insa, abia in martie 2016, iar aceasta va fi cea mai indelungata perioada neintrerupta petrecuta pe ISS de la primul ei vizitator, in 2000.
Cosmonautul rus Valeri Poliakov detine recordul pentru cel mai indelungat sejur pe orbita, cu peste 14 luni consecutive petrecute la bordul fostei statii spatiale Mir, intre 1994 si 1995.
Gratie acestei misiuni, Scott Kelly va deveni americanul care va petrece cea mai lunga perioada in spatiu fara intrerupere.
Scott Kelly si Mihail Kornienko au deja o lunga experienta in domeniul zborurilor spatiale, fiecare petrecand anterior sase luni pe ISS.
Inainte de aceasta misiune, Kelly s-a declarat ingrijorat de efectele generate de radiatii si microgravitatie, care, in timpul misiunilor spatiale indelungate, slabesc sistemul imunitar, reduc densitatea osoasa si atrofiaza muschii. De asemenea, starea de imponderabilitate afecteaza vederea.
„Sper ca nu va fi prea greu si ca vom putea sa traim si sa lucram in spatiu pentru perioade mai indelungate”, a spus el. „Dar nu vom sti asta, pana cand nu vom incheia acest experiment”, a adaugat astronautul american.
Fratele lui geaman, Mark, un astronaut pensionar care a efectuat la randul sau mai multe misiuni pe ISS, va participa si el la acest experiment. El va face examinari medicale regulate, la sol, pentru ca echipele medicale sa poata sa compare parametrii clinici ai sai cu cei ai lui Scott, in perioada in care acesta din urma se afla la bordul ISS.
Teste genomice sunt, de asemenea, in derulare pentru a determina felul in care un zbor indelungat in spatiu poate sa afecteze organismul.
De altfel, Agentia spatiala rusa a pus la dispozitia coordonatorilor experimentului toate datele culese pe parcursul misiunilor umane de lunga durata in spatiu, realizate la bordul statiei Mir, chiar daca multe progrese si descoperiri stiintifice au mai fost facute de atunci.
Pentru NASA, acest test are ca scop colectarea de date biomedicale pentru pregatirea misiunilor cu echipaj uman de lunga durata, de exemplu, a celor spre Marte, preconizate a debuta in jurul anilor 2030.
La fel ca in timpul precedentelor sale vizite pe ISS, Mark Kelly isi va petrece o parte a timpului citind, privind emisiuni de televiziune si meciuri de baschet si de hochei. Dar, de aceasta data, el intentioneaza sa tina si un jurnal, in care sa vorbeasca despre experientele si impresiile sale, spunand, totodata, ca ii va fi dor de familia sa. Astronautul american este divortat si are doi copii.
Mihail Kornienko, casatorit si tata al unei fetite, spune ca „apa care curge si in care poti sa inoti, nu sub forma unor bule plutind in spatiu” reprezinta unul dintre lucrurile de care ii va fi cel mai dor pe ISS.
Potrivit cosmonautului rus Ghenadi Padalka, care va fi comandantul ISS pentru primele sase luni din misiunea lui Scott Kelly si Mihail Kornienko, cel mai dur obstacol nu va consta in proba fizica, ci in aceea psihologica. „Sa te afli departe de Terra si sa traiesti intr-un spatiu inchis alaturi de putini oameni cu care sa vorbesti va fi, dupa mine, cel greu lucru pentru ei”, a spus cosmonautul rus.
In decembrie, la Paris, Scott Kelly si Mihail Kornienko au sustinut o conferinta de presa comuna. Ei au explicat cu acea ocazie ca tensiunile americano-ruse provocate de criza din Ucraina nu au nicio influenta asupra relatiilor dintre ei.
„Trebuie sa contam unii pe altii. Vietile noastre depind de asta. Mihail trebuie sa poata sa conteze pe mine, in caz de risc. Nu vorbim despre chestiunile politice dintre tarile noastre”, a spus Scott Kelly.
„Nu exista nicio granita in spatiu”, a spus Mihail Kornienko. „ISS este un frumos exemplu al felului de a lucra impreuna, mai ales pentru politicienii de pe Terra”, a adaugat cosmonautul rus.
„Nu as putea sa imi doresc profesionisti mai buni pentru aceasta misiuni, suntem cu totii prieteni buni”, a mai spus Kelly.
Astfel, misiunea de cercetare ruso-americana are si valoare simbolica, in contextul conflictului ucrainean relatiile dintre SUA si Rusia fiind cele mai proaste de la sfarsitul Razboiului rece, in 1991.
De la lansarea sa, in 1998, ISS a fost finantata in mare parte de Rusia si SUA, fiecare dintre cele doua state depinzand unul de celalalt, iar cooperarea spatiala ramane unul dintre rarele domenii in care colaborarea ruso-americana nu a avut de suferit.
ISS este un proiect spatial in valoare de 100 de miliarde de dolari, la realizarea caruia participa 16 tari. Statia este ocupata in permanenta, din noiembrie 2000, de echipaje comune.
ISS se afla pe orbita terestra la o altitudine de 400 de kilometri, efectuand o rotatie completa in jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigand cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ ora. Cantarind peste 408 tone, ISS ofera un spatiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
