Premiul Nobel pentru Fizica 2008 a fost decernat azi, 7 octombrie, cercetatorului american de origine japoneza Yoichiro Nambu si cercetatorilor niponi Makoto Kobayashi si Toshihide Maskawa pentru activitatea lor de cercetare individuala in domeniul fizicii particulelor si a nasterii Universului.
Yoichiro Nambu, 87 de ani, s-a nascut in 1921 in Japonia, dar a lucrat in cadrul Institutului Enrico Fermi din Chicago si a primit premiul Nobel pentru ”descoperirea mecanismului de ruptura spontana a simetriei in fizica subatomica”, conform comunicatului Comitetului Nobel. Descoperirile sale au alimentat Teoria Modelului Standard in fizica particulelor, care descrie particulele elementare aflate la originile formarii Universului dupa Big Bang, sau explozia primordiala, produsa in urma cu 14 miliarde de ani.
Ceilalti doi cercetatori japonezi, Makoto Kobayashi si Toshihide Maskawa, au explicat ca ruptura de simetrie din cadrul ”modelului standard”, presupune existenta a cel putin trei familii de quark-uri (particule ipotetice din care ar fi constituite particulele elementare) in natura.
Makoto Kobayashi, 64 de ani, este profesor onorific la Centrul de cercetare din Tsukuba, Japonia. Toshihide Maskawa, 68 de ani, este profesor onorific la Institutul de Fizica Teoretica de la Yukawa, Japonia.
Teoria Big Bang – eterna dilema a fizicienilor
Imediat dupa Big Bang, materia exista sub forma unei supe dense si extrem de fierbinte denumita plasma quark-gluonica. Odata cu racirea sa treptata, particulele denumite quark-uri s-au unit formand protoni, neutroni si alte particule compuse.
Problema simetriei in fizica particulelor continua sa fie considerata una dintre marile enigme ale Universului pentru ca in momentul Big Bang-ului, atat materia cat si antimateria au aparut in cantitati egale si ar fi trebuit sa se anuleze reciproc iar in prezent nu ar mai fi existat nimic. Insa aceasta faza de neutralizare reciproca materie – antimaterie nu s-a produs pentru ca a existat o infima deviatie de simetrie, existand o singura particula de materie in plus pentru fiecare 10 miliarde de particule de antimaterie. ”Aceasta infima ruptura de simetrie (sau asimetrie originara) a facut posibila supravietuirea Universului nostru”, conform comunicatului oferit de comitetul Nobel.
Totusi, ceea ce s-a produs cu adevarat in primele momente de dupa Big Bang ramane inexplicabil in mare parte si este ceea ce comunitatea stiintifica incearca sa afle prin experimentul inceput cu super-acceleratorul de particule LHC din apropiere de Geneva. Unul dintre senzorii LHC urmeaza sa incerce sa detecteze in urma coliziunii dintre protoni aparitia unei particule denumita mezon B (bottom), compusa dintr-un quark B si replica sa din antimaterie.
Laureatii premiului Nobel pentru Fizica vor intra in posesia prestigioasei distinctii la 10 decembrie, din partea regelui Suediei, Carl Gustaf al XVI-lea. Premiul consta intr-o medalie din aur, o diploma si suma de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de euro).
Sursa: Agerpres