Basescu si-a exprimat compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. ”In numele statului roman, cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, intr-un fel sau altul, si-au vazut destinele ruinate de abuzurile dictaturii.”
Seful statului si-a insusit integral raportul intocmit de comisia condusa de politologul Vladimir Tismaneanu. ”Ca sef al statului roman, condamn explicit si categoric sistemul comunist din Romania, de la infiintarea sa, pe baza de dictat, in anii 1944-1947 si pana la prabusire, in decembrie 1989. Luand act de realitatile prezentate in Raport, afirm cu deplina responsabilitate: regimul comunist din Romania a fost ilegitim si criminal.”
Presedintele a incriminat structurile la varf ale PCR si ale Securitatii, nu insa si marea masa de membri de partid care aveau doar obligatia sa isi plateasca lunar cotizatia. El a pomenit despre lagarele de concentrare si despre ororile petrecute in timpul regimului comunist
”Partidul a fost creierul sistemului represiv, iar Securitatea instrumentul care a pus in practica deciziile politice”, a spus Basescu in fata Parlamentului.
Principalele actiuni criminale mentionate in Raport si pe care Basescu le-a adus ca argument pentru ”aceasta prea-mult amanata condamnare” sunt:
1. abandonarea intereselor nationale prin servilism in relatia cu URSS, dupa impunerea guvernului-marioneta condus de Petru Groza (6 martie 1945). In felul acesta a debutat o perioada care a dus la intarzierea istoriei noastre cu cateva decenii.
2. anihilarea statului de drept si a pluralismului prin inscenari si fraude, mai ales dupa furtul alegerilor din noiembrie 1946.
3. distrugerea partidelor politice si a continuitatii constitutionale a statului roman, prin abdicarea fortata a Regelui Mihai.
4. sovietizarea totala, prin forta, a Romaniei, mai ales in perioada 1948-1956 si impunerea, sub numele de ”dictatura proletariatului” a unui sistem politic despotic, condus de o casta profitoare, strans unita in jurul liderului suprem.
5. politica de anihilare a unor intregi categorii sociale in numele luptei de clasa. Ca urmare a politicii regimului comunist, au fost detinute in inchisori si lagare, deportate sau stramutate sute de mii de persoane. Cifrele propuse de cercetatori, luate in considerare de Comisie, se situeaza intre 500.000 si 2.000.000 de victime.
6. persecutia minoritatilor etnice, religioase, culturale ori de orientare sexuala;
7. exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta anticomunista armata in munti (1945-1962);
8. Represiunea impotriva cultelor si exterminarea sau persecutarea tuturor celor care se opuneau comunismului, deopotriva din randul majoritatii etnice romanesti, cat si din randul minoritatilor; oprimarea Bisericii Ortodoxe, desfiintarea Bisericii Greco-Catolice, persecutiile impotriva miscarii sioniste.
9. Arestarea, uciderea, detentia politica sau deportarea taranilor care opuneau rezistenta fata de colectivizare. Lichidarea violenta a revoltelor taranesti (1949-1962).
10. Deportarile cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea si „vanzarea” evreilor si germanilor.
11. Represiunea impotriva culturii, eradicarea valorilor nationale, respingerea artei si culturii occidentale, cenzura, arestarea si umilirea intelectualilor neinregimentati ori protestatari (1945-1989).
12. Reprimarea miscarilor si actiunilor studentesti din 1956. Procesele impotriva studentilor protestatari, organizate de PMR, UTM, UASR si Securitate (1958-1960), precum si inscenarile din 1965 si din anii urmatori.
13. Reprimarea miscarilor muncitoresti din Valea Jiului (1977), Brasov (1987) si a celorlalte greve din anii 1980. Arestarea si deportarea muncitorilor protestatari.
14. Reprimarea oponentilor si disidentilor in anii ’70 si ’80. Arestarea si asasinarea celor mai curajosi oponenti – omorarea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Raceanu, arestat si judecat in 1989; condamnarea la moarte a persoanelor pe care regimul le considera vinovate de tradare.
15. Distrugerea patrimoniului istoric si cultural prin demolarile din anii, inspirate de grandomania lui Ceausescu si de obsesia lichidarii marilor repere culturale si istorice. Constrangerea unei parti a populatiei Romaniei de a-si parasi locuintele in numele politicii de „sistematizare” a zonelor rurale.
16. Consecintele dezastruoase ale ”politicii demografice” (1966-1989) soldate cu mii de morti.
17. Impunerea unor norme aberante privitoare la ”alimentatia rationala”, infometarea populatiei, oprirea caldurii, starea de mizerie, de disperare provenita din degradarea fizica la care regimul a condamnat un intreg popor.
18. Utilizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca instrumente de mentinere a puterii comuniste. Pretinzand ca implineste dezideratele marxismului, regimul a tratat o intreaga populatie ca pe o masa de cobai supusi acestui absurd experiment de inginerie sociala.
19. Distrugerea reperelor morale ale societatii romanesti si a valorilor ei de solidaritate, in lipsa carora un popor nu poate deveni autorul liber al propriei sale istorii.
20. Masacrarea cetatenilor revoltati, din ordinul lui Nicolae Ceausescu, cu aprobarea conducerii PCR, si cu participarea efectiva a unor unitati ale Armatei si Securitatii, in timpul Revolutiei anticomuniste din Decembrie 1989.
Dupa aceasta enumerare, Traian Basescu a anuntat in fata parlamentarilor ca ”regimul comunist din Romania a fost ilegitim si criminal.”
Seful statului a venit si cu mai multe propuneri, printre care insusirea de catre Parlament a raportului de condamnare a comunismului, stabilirea unei zile comemorative in memoria victimelor represiunii si terorii comuniste si propunerea ridicarii in Capitala a unui Monument al Victimelor Comunismului.
De asemenea, s-a avansat ideea infiintarii, in Bucuresti, a unui Muzeu al Dictaturii Comuniste din Romania si a organizarii unei expozitii permanente in cadrul Palatului Parlamentului, cu documente ilustrative pentru ideea de politie politica, documente care sa fie reprezentative pentru fenomenul incalcarii drepturilor civile fundamentale in Romania comunista.
Totodata, un grup de cercetatori urmeaza sa elaboreze o enciclopedie a comunismului romanesc si va lucra la sintetizarea raportului final sub forma unui manual scolar.
Seful statului a aratat ca ”la 17 ani de la Revolutia din decembrie 1989, a sosit din plin clipa transparentei si accesibilitatii arhivelor comuniste. Obstacolele intalnite de catre membrii si expertii Comisiei trebuie inlaturate de urgenta si fara ezitari. Legea Arhivelor Nationale trebuie modificata imediat in ceea ce priveste termenele de acces la arhivele de interes istoric. Neglijarea indeplinirii obligatiei de modificare a Legii Arhivelor arata lipsa de vointa politica in a acorda un acces nediscriminatoriu la arhivele de interes pentru cercetatorii regimului comunist. O Romanie democratica este una in care accesul la istorie, deci la arhive, este liber si neingradit.”
Basescu a spus ca nu vrea sa fie ”presedintele care a condamnat comunismul”, ci vrea sa faca un gest care tine de normalitate. ”Fara aceasta condamnare, vom inainta greu, vom inainta continuand sa caram in spate cadavrul propriului nostru trecut.”
Sursa: Ioana Osan
– Servicii de creare site web
