PREVIZIUNI SUMBRE – Degradarea solului pune in pericol securitatea alimentara globala

Provocarea de a asigura in viitor securitatea alimentara in conditiile in care populatia planetei creste si dietele se schimba depinde foarte mult de sol, dar degradarea tot mai mare a invelisului subtire al pamantului risca sa determine cresterea preturilor la alimente si intensificarea defrisarilor, scrie Reuters.

In timp ce preocuparile cu privire la atingerea unui maxim in productia de petrol s-au redus ca urmare a unor surse noi oferite de fracturarea hidraulica, apare in prim plan ingrijorarea legata de epuizarea resurselor vitale ale solului. Cresterea consumului de alimente a dus la o productie mai intensa, la pasunat excesiv si la despaduriri. Toate acestea priveaza solul de nutrienti vitali si de microorganisme benefice, ii reduc capacitatea de a retine apa si il fac mai vulnerabil la eroziune.

Astfel de factori, exacerbati de schimbarile climatice, pot duce, in cele din urma, la desertificare, fenomen responsabil in unele parti din China de furtuni galbene de praf, care pot provoca poluare periculoasa in Asia, uneori suficient de grava incat sa traverseze Oceanul Pacific si sa determine reducerea vizibilitatii in vestul Statelor Unite. Terenuri arabile in zone diferite ale globului, din Statele Unite si Africa sub-sahariana pana in Orientul Mijlociu si nordul Chinei, au fost deja pierdute din cauza degradarii solului.

Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite (FAO) a estimat ca 25 la suta din terenul agricol al planetei este extrem de degradat, iar 8 la suta, degradat moderat. John Crawford, specialist in probleme de dezvoltare durabila la centrul de cercetare Rothamstead din Marea Britanie, sustine ca degradarea solurilor ar putea, teoretic, sa duca la cumpararea de mai mult teren pentru productia agricola, care ar da o lovitura serioasa eforturilor de stopare a schimbarilor climatice, deoarece defrisarea padurilor pentru a transforma pamantul in teren agricol va duce la o crestere majora neta a gazelor cu efect de sera.

„Daca vom continua sa tratam solul la fel ca pana acum, va trebui sa transformam in jur de 70 la suta din suprafata pamantului in teren agricol pentru a satisface cererea de alimente pana in 2050 (de la circa 40 la suta in prezent)”, a spus Crawford. Si aceasta in parte pentru ca vor exista mult mai multe guri de hranit. Organizatia Natiunilor Unite a estimat ca populatia mondiala va ajunge la 9,6 miliarde pana in 2050, de la 7,2 miliarde anul trecut.

Natiunile in curs de dezvoltare adopta dietele occidentale care includ mai mult consum de carne, fapt ce va creste presiunea asupra resurselor agricole. „Trebuie sa gasim modalitati de a stabili costul real al produselor alimentare, inclusiv costul ecologic, cel al degradarii solului”, a spus Crawford.
 
Unul dintre factorii principali de degradare a solului il reprezinta lipsa de diversitate in agricultura, practicile agricole fiind mai degraba de exploatare a solului decat de gestionare a lui prin diversificarea plantatiilor atat de necesara pentru un sol sanatos, subliniaza si Tim Hornibrook, specialist in agricultura. El a dat ca exemplu Vietnamul, tara ce s-a concentrat intens pe o singura cultura, cafea robusta, plantata pentru a fi exportata pe piata globala.

„Agricultura cu monoculturi duce la scaderea productivitatii”, atrage atentia Hornibrook. Si utilizarea excesiva a ingrasamintelor poate provoca leziuni solului, uneori alterandu-i aciditatea sau salinitatea in moduri care reduc activitatea microbiana si, ca urmare, in final, insasi cresterea plantelor.

In aceste conditii, pentru gestionarea si rezolvarea problemei se impune mai multa educatie in domeniul agricol cu privire la modul de a conserva solurile, alaturi de o mai buna utilizare a tehnologiei. Securitatea alimentara a devenit un subiect fierbinte dupa ce cresterea record a preturilor la cereale in 2008 a marcat inceputul unei perioade de volatilitate. Pietele agricole sunt inca instabile, dupa preturile aproape record din 2012 care au determinat cresterea productiei, care a dus la surplus.
Sursa: Agerpres