Rt 2 din 04 01 2009 cu D. Istvan, I. Pop, Brena & eu
-300C la Intorsura Buzaului in 4 ianuarie, -130C la Sighetu Marmatiei si in Baia Mare
Plecam din fata fostei platforme industriale IMMUM de unde o cotim spre Ferneziu dupa ora 8,30 dimineta.
Ne oprim pe platforma restransa a defunctului camping Baraj Firiza. Admiram de aici frumos panou informativ cu harta zonei si un mesaj pro paduri, pro ape si pro natura realizat prin colaborarea WWF-Ocolul Silvic Municipal Baia Mare RA.
Vezi galeria foto (click aici…)
Soarele si neaua nu mai groasa de un lat de palma ne dau speranta unei ture faine, cea de-a doua din 2009.
In prima instanta parcurgem cei circa 1,5 km de la Baraj Firiza pana la golful confluentei vai Romane cu lacul de acumulare.
Aici abandonam asfaltul soselei care continua spre Firiza si o luam la stanga pe drumul auto-forestier. Urmam, astfel, timp de aproape o ora marcajul turistic triunghi rosu excelent/profesionist realizat prin 1985.
In dreapta se iveste semeata varful Ostra (piramida ascutita) in timp ce valea Romana curge la stanga drumului, aproape integral prinsa-n gheturi, cu frecvente ruperi de panta anti-viituri si pentru limitarea colmatarii lacului de acumulare, toate avand acum aspectul unor groase si valurite draperii albastrui de gheata.
Drumul auto forestier o ia inspre dreapta, trece pe sub o cariera de grohote ocolind imediat dupa acceea printr-o sa vestica varful Ostra (825 m), continuand la nord spre valea Valinilor.
Noi abandonam aici drumul auto, suind la stanga pe fosta poteca turistico-pastorala devenita intre timp drum de TAF, nemarcat circa 50-75 m.
Imediat la stanga drumului, pe trunchiul unui fag gros, regasim marcajul care continua pana pe varful Plestioara, fiind amplasat predilect pe arbori si fiind partial distrus numai pe trunchiurile paltinilor care au devenit solzos-scortoase peste ani, exfoliind vopseaua.
In curand ajungem in poiana Romana (zona estica), drumul de TAF suie printr-o frumoasa volta un prag abrupt decorat cu gratiosi mesteceni si tufe de alun.
Neaua groasa de circa 25 cm pare acoperita de o puzderie de stele; spre nord ne impresioneaza varful Ostra cu diferitele-i aparitii, in timp ce in urma, spre est, orizontul e dominat de impozantul Ignis, incapabil multa vreme sa-si scuture crestetul chelios de invaluitoarele neguri.
Aici se ivesc si cele dintai uriase lumanari ale molizilor decorate cu sute de cucuruzi ocru-bruni.
A trecut un ceas de la debutul turei iar soarele tot mai puternic pare a ucide treptat gerul din zori, in plus oferindu-ne extraordinare, vaste, panorame. Spre sud-vest apare saua Dia, la sud varful Dia iar mai tarziu si in dreapta lui, varful Stramba (839 m).
La 2 ore de la debut ne aflam in Poiana Romana (zona superioara finala), punctata de o multime de ciresi salbatici si paltini. Intalnim marcajul banda galbena ce suie spre varful Plestioara pornind de la Muzeul Etnografic Baia Mare.
Aici dam si de marcaje silvice (doua benzi galbene paralele, amplasate de catre Ocolul Silvic Municipal Baia Mare RA) dar si de un punct galben si benzi alb-rosii din plastic atarnate de catre organizatorii curselor enduro pentru motociclisti.
De acum, cu certitudine, ne deplasam pret de cateva ore printr-unul din cele mai splendide fageturi romanesti. Trunchiurile sur argintii par niste lumanari inalte de 25-30 m, abia dupa aceea ivindu-se coroanele ramificate modeste din care se cern ritmic, si in magice voaluri stravezii, sidefii stelute de chiciura, mii.
Arar vom gasi intercalate printre fagi splendide exemplare de ciresi salbatici, paltini si-n varful Plestioara frasini, plopi ori mesteceni.
In urma cu cativa ani pe varful Plestioara (piciorul sud-estic), catre saua Dia, o furtuna a devastat o parte din fagi, dezradacinandu-i fara ca majoritatea trunchiurilor valoroase sa fi fost extrase pana azi.
Tinem marcajul triunghi rosu si banda galbena.
Dupa aproximativ 3 ore de la plecare atingem varful Plestioara (803 m conform hartii, 817 m conform GPS), cu certitudine unul din cele mai marcate turistic varfuri din Maramures (banda rosie si galbena, cruce albastra, triunghi albastru si rosu).
Continuam imediat spre nord, pe directia varful Tocastru (872 m) traversand o frumoasa inseuare.
Ne oprim dupa circa 200 m la o minunata belvedere de unde panoramam spre varful Stramba si Dia, varful Ignis, Poiana Varatice si Romana, lacul Firiza, varful Ostra.
Aici ne facem si scurtul popas dar gerul aspru si ascunderea soarelului dupa nori ne pun pe fuga destul de repede.
Coboram spre saua Dia prin poienile sud-estice ale Plestioarei, speriind o ciuta ce ne taie oblic calea luand-o spre valea Usturoi (obarsie).
Continuam la sud-dus-vest un ceas pe marcajul banda galbena
Depasind saua Dia unde intalnim marcajul turistic punct albastru MTB (mountaine bike) realizat de catre Star Team (coordonat de amicul nostru Racz Caroly) de la Barajul Firiza prin Poiana Varatice–saua Dia pana in valea Usturoi.
Vom parcurge acest traseu mai tarziu, din saua Dia spre est, prin Varatice.
Deocamdata Ionica ia trekk-ul GPS in timp ce depasim prin vest, pe larga poteca, varful Dia si-n continuare varful Stramba.
Spre dreapta se desprinde initial marcajul turistic cruce albastra ce continua spre valea Usturoi si nu peste mult dupa aceea, mai recent realizat, marcaj turistic punct galben ce conduce prin Poiana Marului spre valea Usturoi.
In Poiana Marului (fara meri dar cu nuci si catalpa, sic!) au aparut in ultimii ani cateva colibe si cabanute picnicaresti, de-ale pensionarilor baimareni patimasi ai naturii; chiar si acum e lume acolo, o tradeaza izbiturile seci ale securii in trunchiul uscat al unui copac numai bun de focarit).
Dinspre Baia Mare suie alert o trupa de 5-6 tineri care an de an isi serbeaza Revelionul la un strasnic foc de tabara sub saua Dia, la poalele monumentalilor molizi imbroboditi acum cu chiciura.
Un ceas ne ia din varful Plestioara pana la jonctiunea benzii galbene cu banda albastra ce vine din stanga, dinspre varful Stramba-Piatra Soimului, ajungand la sagetile turistice amplasate aici in urma cu peste 50 de ani.
Deoarece de aici incolo, prin dreapta valea Sfantul Ioan si pana la Muzeul Etnografic de pe dealul Florilor, Ionica luase trekk-ul GPS cu ocazia turei facute de noi la 26 decembrie 2008 (Baia Mare–Lacul Bodi-varful Stramba–Piatra Soimului), ne intoarcem in saua Dia (in 45 minue)
Dam peste doua vechi cunostinte turistice, Tavi Ghinet insotit de Willy Mersei bacsi, trecut de 86 de ani, coborand din Plestioare spre dealul Florilor.
Coboram din saua Dia prin Poiana Varatice pe marcajul punct albastru, admirand molizii, mestecenii, fagetul scaldat de soarele gatindu-se de iminentul apus.
Mai apoi lasam in stanga o fosta stana, cu saivanul demolat. In dreapta apare o depresiune circulara, zona umeda numita Taul Chicerii si marcata de frumosi arini.
De aici incolo, in dreapta, se vor semeti scaldate-n soare, varful Stramba cu Piatra Soimului si dupa o afunda sa sud-estica, varful Hija.
Treptat, in departare, isi face aparitia varful Mogosa. Spre est, de departe, impresioneaza Ignisul iar la nord-est, varful Ostra.
Din saua Dia urmam in coborare drumul pastoral cu recente si numeroase urme de ATV si 4×4 ale vanatorilor iesiti la impuscat fiare prin Varatice.
Depasim apoi perimetrul plantatiei-pepiniera a Primariei Baia Mare-SPAU, umflandu-ne rasul citind pe numeroase placute avertizoare agatate pe portile de acces, sau pe gardul din sarma ghimpata: zona supravegheata electronic, teren otravit, capcane, totul evident fara o practica acoperire ci doar pentru a pune pe fuga hotii (cum altfel sa otravesti un teren limitrof lacului Firiza, sursa de apa potabila a municipiului, ori la romani chiar totul e posibil?!).
Intr-un perimetru din dreapta, ascunsa in palcul frumos de arini, e o cabanuta (cuibusor de nebunii).
Pe aici trebuia sa apara dupa 2005 controversatul proiect municipal politicianist-oneros-grandios anuntat Golf Park (care obtinuse si avizul PUZ dar a ramas de izbeliste si interes major DNA).
O poarta din sarma ghimpata si nelipsitele placute avertizeaza aici asupra accesului interzis (unora, fiindca altii chiuie a veselie la cabanuta in ceasul serii) si proprietatea Primariei Baia Mare.
In fata ne apare o linie electrica de medie tensiune, dezafectata.
De aici abandonam drumul, cotind-o pe marcajul punct albastru la stanga, pe liziera de molid si pin rosu.
Dupa circa 200 m mai cotim o data la stanga, taind-o astfel printr-o tanara plantatie de molid, dupa 7 ore de drum si circa 20 km parcursi ne inchiem circuitul turistic la fostul camping Baraj Firiza animat de amatorii de sanius, adulti si copii.
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
