Scrutinul parlamentar de duminica din Republica Moldova ar putea conduce la alegerea unui Legislativ fragmentat, intarzierea formarii unui Guvern din cauza contestarii rezultatelor si la posibile tulburari sociale din cauza unor rivalitati personale puternice, avertizeaza site-ul IHS Jane’s 360. Potrivit companiei de consultanta, miza scrutinului este mare, ambele tabere prezentandu-l ca pe o alegere intre Uniunea Europeana (UE) si Rusia, in contextul conflictului armat din Ucraina vecina. Un guvern prorus va „ingheta” treptat integrarea europeana si va reorienta tara catre Rusia, iar un guvern proeuropean va fi fragil si va risca sa se prabuseasca, apreciaza Jane’s.
In aceasta fisa in care prezinta eventuale riscuri din perioada postelectorala, compania preconizeaza o perioada de instabilitate politica si sociala, tinand cont de disensiunile dintre cele doua tabere. Sondajele preelectorale indica o cursa stransa si posibilitatea ca Guvernul proeuropean sa fie indepartat de la putere, dupa semnarea si ratificarea Acordului de Asociere cu UE si embargoul impus de Rusia, ca raspuns, unor produse moldovenesti si unor restrictii introduse impotriva muncitorilor imigranti moldoveni.
Cele 101 de mandate de parlamentari vor fi acordate in baza unui sistem proportional cu un prag de 6%, urmand sa fie impartite intre sase partide, in carul in care Partidul Politic Patria (PPP) se va intoarce in cursa.
In cadrul fiecarui bloc exista „nuante si rivalitati substantiale” care favorizeaza PCRM, potrivit Jane’s. PSRM este cea mai deschisa formatiune prorusa si antieuropeana, iar liderul partidului Igor Dodon a fost sustinut in mod deschis de Rusia, intalnindu-se cu presedintele rus Vladimir Putin pe 4 noiembrie. Popularitatea PPP) provine din popularitatea liderului sau Renato Usatii, care a atacat Guvernul si a promis eradicarea coruptiei, fara sa-si asume o pozitie in polemica UE-Uniunea Vamala (UV) eurasiatica pentru a atrage alegatori de „centru”.
In blocul proeuropean, PLM se distinge ca cel mai prooccidental, sustinand aderarea la NATO a tarii. PDM are o orientare de centru si este cel mai susceptibil sa intre intr-o alianta cu PCRM sau alte formatiuni din blocul advers, prezentandu-se totodata ca un „campion” al integrarii europene. Toate cele trei formatiuni au guvernat anterior, dar Alianta pentru Integrare Europeana (AIE) s-a destramat in martie 2013 dupa scandaluri de coruptie in centrul carora s-au aflat lideri PLDM.
Rivalitatile dintre PLDM si PDM au fost estompate prin crearea Guvernului in mai 2013 cu ajutorul factiunii Partidul Liberal (PL) desprinse din PLM, insa rivalitatile dintre PLDM si PL par sa nu se fi redus.
Conflictul din Ucraina vecina – provocat de integrarea in UE sau Rusia – a radicalizat ambele tabere, atat proeuropeana, cat si prorusa din Republica Moldova, subliniaza Jane’s, care considera regiunea separatista Gagauzia (sud) un „potential punct fierbinte de tulburari”, dupa referendumul ilegal din februarie 2014 favorabil UV (98,5%). Chisinaul a lansat in iunie o ancheta penala impotriva bascanului Mihail Formuzal, pentru o presupusa subminare a sistemului constitutional moldovean, dar nu este clar daca va fi inculpat sau nu, iar Formuzal nu a comentat acuzatiile.
„O sustinere sub acoperire ruseasca este foarte probabila, dar imposibil de verificat”, noteaza compania, adaugand ca Moscova detine si alte „pargii”, „inclusiv sustinerea materiala si politica a Transnistriei si monopolului asupra livrarilor de gaze naturale”. Comisia Comuna de Control, care supervizeaza situatia in regiunea separatista, nu s-a mai intrunit de mai multe luni, din cauza unor acuzatii ale Tiraspolului ca Chisinaul si Kievul au impus o „blocada” asupra regiunii.
La capitolul „previziuni”, Jane’s scrie ca rezultatul alegerilor va conduce la un Parlament fragmentat, iar performanta unor partide mici ca PSRM va determina emergenta unei majoritati pro-UE sau pro-UV. In ambele scenarii, formarea unei coalitii dupa alegeri este susceptibila sa fie un proces de durata complicat de mizele geopolitice mari si animozitatile personale adanci intre persoanele implicate. Rezultatul va fi aproape sigur contestat de tabara care va pierde, considera compania.
„La fel ca in cazul Antifa, exista riscul unor provocari din partea unor grupari armate care ar putea sa preia controlul asupra unor cladiri guvernamentale, inclusiv de catre eventuale persoane antrenate si infiltrate din Transnistria”, avertizeaza Jane’s, apreciind ca fortele moldovene de securitate nu sunt pregatite sa faca fata unor asemenea incidente, existand riscul unui raspuns ineficient care poate conduce la escaladare.
In cazul unei majoritati proeuropene dupa vot, oficiali UE ar putea sa medieze ca PLDM, PDM si PL sa formeze un guvern, preconizeaza compania de consultanta, apreciind ca o asemenea coalitie va fi slaba si este foarte posibil sa piarda sustinerea din cauza instabilitatii si inabilitatii de a implementa reforme in special in sistemul judiciar, daca populatia nu va incepe sa resimta beneficii de pe urma accesului pe piata UE. O asemenea coalitie probabil nu va obtine cele 61 de mandate necesare in Parlament sa aleaga un nou presedinte in 2016, cand expira mandatul lui Nicolae Timofti, iar cealalta tabara va exercita presiuni prin proteste si motiuni de cenzura.
Daca tabara UV va obtine majoritatea, Moscova va incerca sa medieze formarea unei coalitii PCRM-PSRM, impreuna cu PPP, in cazul in care va reveni in cursa electorala, preconizeaza Jane’s, adaugand ca un asemenea guvern nu este susceptibil sa initieze o ruptura cu UE, de teama provocarii unor tulburari, ci va cauta sa negocieze perioade de tranzitie lungi pentru implementarea reformelor prevazute in Acordul de Asociere. Insa ar putea organiza un referendum national privind o apropiere de UV si de Rusia, cu scopul de a obtine anularea sanctiunilor comerciale si de pe piata muncii. „Integrarea europeana probabil ca va fi inghetata treptat, iar cooperarea cu Rusia va avansa”, preconizeaza compania de consultanta.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
