Romania trebuie sa alinieze programul Laptele si cornul la initiativa europeana „Laptele in scoli” si sa elaboreze cat mai repede o strategie nationala pentru ca altfel ar putea pierde finantarea europeana pentru acest program, potrivit Centrului Roman de Politici Europene. Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) a lansat, marti, un studiu privind programul national „Laptele si cornul” comparativ cu schema europeana „Laptele in scoli”, lansata in anul 1977 ca parte a politicilor comunitare privind alimentatia sanatoasa si sprijinirea producatorilor de lapte. Initiatorul studiului, Ciprian Ciucu, a aratat ca, in Romania, programul are o componenta sociala si una de facilitare a accesului la educatie.
In Romania, programul are un impact bugetar anual semnificativ, de aproximativ 435 de milioane de lei, (aproximativ 100 de milioane de euro) si beneficiaza atat de finantare guvernamentala, cat si europeana, cu toate ca obiectivele celor doua politici (Guvern / Comisia Europeana) sunt partial diferite.
„Programul national «Laptele si cornul» a avut un obiectiv diferit la lansare fata de cel al politicii europene, nefiind aliniat celui european nici dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si inceperea decontarii partiale a portiilor de lapte distribuite in scoli din bugetul comunitar. Cu toate acestea, programul a fost perceput ca util si necesar de catre principalii sai beneficiari. (…) Romania risca sa piarda finantarea europeana pentru programul «Laptele si cornul». Pentru a deconta mai departe la UE, Romania trebuie sa alinieze programul la initiativa europeana «Laptele in scoli» si sa elaboreze cat mai repede o strategie nationala”, a spus Ciucu.
Acesta a amintit ca programul a fost initiat prin Ordonanta de Urgenta Nr. 96 /2002 privind acordarea de produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I – VIII din invatamantul de stat si privat, precum si pentru copiii prescolari din gradinitele de stat si private cu program normal de patru ore.
„Programul se adresa initial doar elevilor din clasele I ‐ IV din invatamantul de stat fiind extins ulterior si la nivelul elevilor din ciclul gimnazial, iar incepand cu anul 2009 se aplica si sistemului privat de invatamant. Din punct de vedere al valorii decontate, initial au fost 0,7 lei (2002) suma fiind actualizata in 2004 (0,9 lei), 2005 (0,97 lei), 2006 (1,04 lei), ultima actualizare datand din 2008 (1,17 lei). Suma alocata acopera costul atat pentru portia de lapte, cat si pentru corn, ponderea pretului fiecarui produs in aceasta alocatie fiind de aproximativ 60% pentru lapte si 40% pentru corn”, se arata in studiul prezentat marti.
In documentul citat se mai arata ca, de la momentul inceperii programului pana in prezent, au survenit modificari legislative care au extins grupul de beneficiari sau care au reglementat mai bine categoriile de produse care fac obiectul acestuia, in sensul corelarii conformitatii produselor distribuite cu normele europene, mai stricte din punctul de vedere al sigurantei alimentare. „La 12 ani consecutivi de derulare, programul este implementat automat, fara o administrare si coordonare institutionala clara. Nu mai exista nici un minister sau directie dintr-un anumit minister desemnata sa il gestioneze, sa il monitorizeze si sa propuna interventii, reglaje fine sau corectii atunci cand acestea se impun. La nivelul administratiei centrale, de la lansare si pana in 2012, de program s-a ocupat o directie din cadrul Ministerul Afacerilor Interne. Odata cu reorganizarea Guvernului in anul 2012, cand administrarea sa a trecut de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Adinistratiei Publice, programul nu a trecut si el in aria de competente a noului minister. In prezent avem de-a face cu un program guvernamental implementat pe diferite componente de mai multe institutii de la nivel central, ca si la nivel judetean si la nivel local. Nu exista insa un organism central care sa le coordoneze, sa culeaga, sa centralizeze date cu privire la implementarea programului si care sa il evalueze, in ultima instanta sa ii asigure transparenta, eficienta si impactul”, a explicat Ciprian Ciucu.
In prezent, copiii primesc zilnic o portie de lapte (200 de ml de lapte UHT/pasteurizat sau o portie de iaurt, sana sau kefir) si un produs de panificatie. Valoarea alocata acestei portii este de maxim 1,17 lei, suma stabilita in anul 2008.
Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Turtoi, a declarat ca strategia nationala privind programul „Laptele si cornul” va fi depusa la Comisia Europeana la 1 iulie, acesta fiind de altfel termenul limita pana la care Romania poate trimite documentul.
Turtoi a precizat ca nu ar fi un pericol privind pierderea finantarii europene, explicand ca deja exista un draft de strategie. El a spus ca Ministerul Agriculturii lucreaza cu patronatul pentru a stabili partea strategica, insa ar trebui sa se stabileasca cine are viziune strategica pe zona de politica si cine gestioneaza programul.
Turtoi a mai spus ca prin strategie se propune flexibilizarea programului, in sensul diversificarii produselor care pot fi oferite copiilor, o descentralizare mai mare a programului, pentru a putea fi inclusi si producatori mai mici, dar si elaborarea unor ghiduri privind calitatea sau varietatea produselor, destinate clor care fac licitatiile, respectiv Consiliile Judetene si Consiliile Locale.
Secretarul de stat a mai spus ca se analizeaza si posibilitatea acordarii la doua zile a produselor incluse in program, aceasta decizie urmand sa fie luata de fiecare in parte daca se doreste diversificarea produselor sau oferirea unor produse mai bune din punct de vedere calitativ.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
