Sistemele de educatie din intreaga lume vor suferi mari modificari pana in anul 2030, favorizate de revolutia tehnologica. In urmatorii 15 ani, internetul va transforma scolile in „medii interactive” care vor da la o parte formele traditionale de invatamant si vor schimba modul de a fi al profesorilor, parintilor si elevilor, scrie cotidianul spaniol El Mundo.
In scoala viitorului, profesorul nu va mai fi doar un transmitator de cunostinte, ci va avea ca principala misiune orientarea elevului in propriul sau proces de invatare. Curriculumul va fi personalizat, pe masura necesitatilor fiecarui elev, si se va pune accent pe abilitatile personale si practice mai mult decat pe continuturile academice. Internetul va fi principala sursa de cunoastere, chiar mai mult decat scoala, iar limba engleza se va consolida ca limba globala a invatamantului. Educatia va fi mai scumpa si va dura toata viata.
La aceste concluzii au ajuns 645 de experti internationali intervievati in cadrul unui studiu care defineste cum va fi scoala in anul 2030, la care a avut acces cotidianul spaniol. Raportul a fost realizat de Summitul mondial pentru inovare in educatie (World Innovation Summit for Education, WISE), un think tank format din 15.000 de specialisti si promovat de Fundatia Qatar, care se va reuni intre 4 si 6 noiembrie la Doha pentru a dezbate unele dintre aceste chestiuni.
Studiul — la care au participat, printre altii, lingvistul Noam Chomsky, fostul premier australian Julia Gillard si profesorul Sugata Mitra — arata ca ‘scolile se vor transforma in retele’ in care elevii vor interactiona intre ei si cu profesorul, ajungandu-se la o ‘invatare colaborativa’.
Cotidianul El Mundo a intervievat mai multi experti spanioli in legatura cu aspectele abordate de acest studiu, adaptate la realitatea din Spania. Au fost abordate si eventuale transformari in ceea ce priveste orarul, relatiile dintre elevi, noile materii, temele pentru acasa.
Profesorii, in opinia a sapte subiecti din zece, vor avea rolul de a ghida elevul pe propria lui cale de cunoastere. Vor fi mai mult orientatori decat transmitatori de cunostinte. Pana nu de mult, erau singura sursa de informare disponibila, dar internetul a acaparat totul, iar elevii pot gasi pe internet o buna parte din ceea ce se explica in clasa. Potrivit opiniei exprimate de 43% dintre subiecti, continuturile online vor fi principala sursa de cunoastere in 2030, intrecand scoala (29%), mediul elevilor (13%) sau institutiile culturale (3%).
‘Rolul profesorilor va fi si mai relevant. Vor trebui sa le arate elevilor ca trebuie sa fie critici fata de informatie, ca nu tot ceea ce gasesc pe internet este corect, ca trebuie sa selectioneze si sa mearga la cele mai fiabile surse’, afirma Ismael Sanz, director al unui institut national de evaluare (Instituto Nacional de Evaluación Educativa) din subordinea Ministerului Educatiei din Spania. Ismael Sanz considera ca se vor consolida metodologiile de tipul ‘flipped classroom’. ‘Acest sistem va permite ca o parte din munca sa se realizeze acasa si ca fiecare elev sa-si urmeze propriul ritm’.
Cursul pare ‘obsolet’. ‘Nu are sens o polologhie in fata a 250 de studenti care nu pot interveni, daca li se poate da ceva inregistrat. Pe de alta parte, multe dintre acestea se puteau face deja si, totusi, nu s-au facut. Poate ca este ceva ce nu intelegem bine’, spune Antonio Cabrales, profesor de Economie la University College London si membru al Fedea (Fundación de Estudios de Economía Aplicada).
Elevii isi vor schimba profilul in urmatorii 30 de ani. Va fi vorba despre ‘un elev cu mult mai multe posibilitati de acces la surse de cunoastere, cu o mentalitate mai universala si mai putin locala, protagonist indiscutabil al invatarii’, dupa cum il defineste Núria Miró, director al Colegiului Montserrat din Barcelona si unul dintre cei 15.000 de experti care fac parte din WISE. Potrivit opiniei exprimate de 83% dintre cei consultati, curriculumul va avea mai multe continuturi personalizate pe masura fiecarui elev. Aceasta va avea consecinte in relatia ierarhica cu profesorul. Se ‘sterge’ in mod clar linia de separatie intre cei care predau si cei care invata, sustine Núria Miró.
César García, profesor la Central Washington University, considera ca elevii vor fi ‘mai exigenti’. ‘Profesorii vor trebui sa explice mult mai bine cum pun notele’.
Expertii spanioli sustin ca frontiera dintre colegiu si casa se va sterge iar invatarea nu se va limita la cateva ore si la cateva locuri concrete. ‘E-mail-ul si alte instrumente de comunicare se extind mult in prezent. Noi, profesorii, avem deja multe conversatii cu elevii la ora 20:00. Situatia de a avea cursuri de la 10:00 la 11.50 nu stiu daca va mai continua’, spune García.
Potrivit profesorului Antonio Cabrales, ‘aproape totul va insemna teme pentru acasa’. Orarul va fi mai liber si vor fi mai multe sarcini individuale. ‘Trebuie sa se suscite in elevi nevoia de a continua sa se documenteze, de a se informa, de a impartasi cunostinte si de a li se trezi gustul pentru cercetare’, apreciaza, la randul sau, Núria Miró.
Toate acestea vor afecta relatiile personale dintre elevi. Potrivit opiniei lui César García, ‘s-a terminat cu conceptul de gasca si acum copiii sunt mai solitari decat inainte’. ‘Acum 20 de ani, copiii petreceau mai mult timp pe strada, fara prea multa supraveghere. Acum viata lor sociala este mai limitata, stau mai mult in casa, conectati online, si au agenda. Parintii lor ii duc la ora 17:00 la sah, la 18:00 la engleza... De aceea cred ca relatiile sociale vor fi cotate in crestere in scoala viitorului’.
Curriculumul este alt aspect abordat de acest studiu. Potrivit opiniei exprimate de 76% dintre subiecti, abilitatile personale sau practice vor fi mai apreciate decat cunostintele academice. Asa-numitele soft skills — precum capacitatea de a vorbi in public, de a lucra in echipa, de a se adapta la situatii neprevazute — sunt tot mai importante in mediul profesional, dar expertii spanioli considera ca ele nu pot inlocui o buna pregatire academica. ‘Se spune ca aceasta este cea mai pregatita generatie, insa studentii spanioli nu stiu ce este barocul si nu l-au citit niciodata pe Cervantes. Daca dorim sa formam tehnocrati, vor prima abilitatile iar cunostintele vor ramane reduse’, afirma Felipe de Vicente, presedinte al asociatiei ANCABA (Asociación Nacional de Catedráticos de Instituto).
Francisco López Rupérez, presedinte al unui organism in care sunt reprezentate sectoare direct legate de sfera educatiei (Consejo Escolar del Estado), considera ca, in momentul evaluarii, desi pe piata muncii certificarile profesionale sunt tot mai valoroase, ‘acestea nu vor inlocui titlurile academice, in special pe cele emise de institutii universitare de prestigiu’.
Invatarea se va desfasura de-a lungul intregii vieti si nu se va limita la etapa de formare obligatorie si la universitate, estimeaza 90% dintre subiecti. Aceasta nu inseamna ca educatia va fi gratuita. Din contra: 70% considera ca Administratia publica va inceta sa mai fie principala sursa de finantare. Totusi, ‘educatia publica are un rol-cheie in egalitatea de sanse. Nu inteleg cum ar putea sa dispara’, subliniaza Ismael Sanz.
Sondajul de opinie realizat de WISE nu se refera la clase, insa designul lor se va schimba mult in urmatorii ani, potrivit expertilor spanioli consultati de El Mundo. ‘Si arhitectura educa’, aminteste Núria Miró. César García considera ca ‘nu mai are sens’ o sala de informatica plina de calculatoare, ci trebuie sa se amenajeze un spatiu comod cu multe prize pentru incarcarea tabletelor si un bun Wi-Fi. Marile baze de date — Big Data — vor fi instrumente ‘foarte utile’, potrivit majoritatii celor consultati pentru studiul WISE. Este insa ‘absolut necesar’ ca noile generatii sa invete la scoala sa interpreteze si sa utilizeze aceste date, aminteste Miró. Unii dintre expertii spanioli au estimat ca vor aparea noi materii pentru a intelege toate acestea, precum programare si design web.
Va exista o limba globala in educatie, engleza, considera 46% dintre persoanele intervievate. Totodata, 35% cred ca va continua limba vernaculara sau nationala, iar 19% cred ca elevii vor invata in limba lor regionala. Francisco López Rupérez sustine ca limba materna ‘va continua sa aiba un rol relevant ca vehicul de invatare’, intr-un context scolar cu un caracter multilingv din ce in ce mai pronuntat. ‘Ma indoiesc foarte mult ca s-ar generaliza’, obiecteaza Antonio Cabrales, potrivit caruia este posibil sa existe o ‘elita mondiala’ cu suficiente cunostinte de limba engleza, insa pentru o familie cu un nivel de educatie nu prea inalt aceasta are costuri.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
