PSD califică drept profund anti-democratice și anti-naționale acțiunile unor partide și formatori de opinie de a dezinforma deliberat opinia publică, în scopul blocării revizuirii codurilor penale în acord cu directivele Uniunii Europene și deciziile Curții Constituționale sau ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care sunt obligatorii pentru România, a arătat președintele PSD Maramureș, Gabriel Zetea, vicepreședinte PSD al Regiunii Nord-Vest.
Potrivit liderului județean al PSD, o primă minciună este aceea că „procurorii nu mai pot publica informații despre dosarele aflate în faza de urmărire penală”. Codul de procedură penală prevede că ”procurorii vor putea comunica public date despre dosare, atunci când există „un interes public prevăzut de lege” sau când „e necesar în interesul aflării adevărului”. (Art. 4, alin. 4). O altă minciună rostogolită în spațiul public spune că „un violator sau un interlop va putea participa la audierea victimelor sale”, lucru care este fals. Articolul 113 prevede că ”victima unei agresiuni sexuale are prin lege statutul de „martor vulnerabil” și beneficiază de măsuri speciale de protecție. La fel, orice parte vătămată, dacă are motive de temere, poate solicita statutul de „persoană protejată” (Art. 92). Una din măsurile de protecție prevăzute în lege este ca persoanele aflate în situațiile de mai sus să poată fi audiate fără a fi în prezența agresorilor – audierea asigurându-se prin mijloace audio-video cu distorsionarea imaginii și a vocii. (Art. 126)
Cei suspectați de spălare de bani sau de evaziune fiscală pot fi arestați pentru aceleași motive valabile în cazul tuturor infracțiunilor
Tot cu rea intenție, cei care încearcă dezinformarea opiniei publice susțin că în noul Cod de procedură penală se prevede că „cei suspectați de spălare de bani sau evaziune fiscală nu mai pot fi arestați, decât în condiții excepționale”. Totalmente fals, deoarece adevărul spune, la Art. 223, alin. 1 că ”cei suspectați de spălare de bani sau de evaziune fiscală pot fi arestați pentru aceleași motive valabile în cazul tuturor infracțiunilor: încercarea de a se sustrage de la urmărirea penală, de a influența martorii, de a ascunde sau de a distruge probe sau dacă pregătește o altă infracțiune”.
Minciuna 4: ”Persoanele achitate în prima instanță nu mai pot fi condamnate în apel dacă nu apar probe noi”. Adevărul în noul Cod de procedură penală arată că ”persoanele achitate în prima instanță pot fi condamnate în apel, dacă apar probe noi sau dacă probele inițiale sunt readministrate astfel încât să infirme achitarea din prima instanță. (Art. 421, alin. 2). Tot o minciună rostogolită este aceea că ”probele despre pornografia infantilă din PC-ul unui criminal nu vor mai putea fi folosite direct pentru a deschide un nou dosar”. Adevărul este că astfel de probe pot fi folosite. Dacă la o percheziție informatică se descoperă indicii despre alte fapte penale, cum ar fi pornografia infantilă, „se poate solicita mandat de percheziție informatică în legătură cu acele fapte sau persoane” (Art. 168). Mai mult, procurorul este obligat să ridice probele care indică alte fapte penale: „Obiectele sau înscrisurile se ridică obligatoriu atunci când acestea au legătură cu săvârșirea altei infracțiuni” (Art. 159, alin. 3)
Dosarul se clasează după un an doar dacă procurorul nu reușește să stabilească niciun suspect
O altă minciună aruncată în spațiul public spune că ”dacă procurorii nu reușesc să trimită în judecată o persoană în interval de un an, atunci dosarul se clasează automat”. De fapt, adevărul arată că în noul Cod de procedură penală, ”dosarul se clasează după un an doar dacă procurorul nu reușește să stabilească niciun suspect. Dacă însă a găsit un suspect acesta poate fi cercetat mai mult de 1 an, până la prescrierea faptei, fără riscul clasării dosarului. (Art. 305, alin. 1^1)
Minciuna 7: ”Flagrantul va deveni imposibil pentru că procurorii sunt obligați să informeze persoanele vizate într-un dosar imediat după ce au devenit suspecți”. Adevărul este că ”flagrantul este unul dintre mijloacele prin care se pot obține indicii temeinice cu privire la persoana care a săvârșit o faptă penală. În absența indiciilor temeinice, persoana bănuită de procuror nu poate deveni suspect. Obligația procurorului de a informa persoana că a devenit suspect apare doar după obținerea indiciilor temeinice, care pot fi obținute inclusiv printr-un flagrant. (Art. 307)
Minciuna 8: ”Se pot redeschide dosare care au fost deja finalizate cu sentințe definitive, dacă decizia este semnată de un alt judecător”. În fapt, CEDO a subliniat că judecătorii care nu au participat la proces nu pot motiva hotărârea și să o semneze, pentru că nu pot oferi garanția că au făcut o bună administrare a actului de justiție (Decizia CEDO din 7 iunie 2017 în Cazul Cerovsek și Bozicnik împotriva Sloveniei). Deciziile CEDO sunt obligatorii pentru România. De asemenea, Curtea Constituțională a dispus modificarea actualei reglementări pentru că, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a procedurii, „o persoană nu poate să română condamnată în temeiul unei norme neconstituționale” Decizia CCR nr. 2/2017.
Minciuna 9: „Dacă cineva filmează cu telefonul mobil o crimă, nu va mai fi considerată probă și scapă criminalul” Adevărul este că ”orice probă care nu este interzisă de lege este admisă pentru constatarea unei infracțiuni și la identificarea persoanei care a săvârșit-o! (Art. 97, alin. 2, lit. f) Efectuarea înregistrării cu telefonul mobil a unei crime nu e interzisă de lege deci e permisă. Mai mult, s-a introdus un nou amendament care spune clar că înregistrările de pe camerele de supraveghere și cele realizate în locuri publice [deci inclusiv cele cu telefonul mobil] pot constitui mijloace de probă” (Art. 139, alin. 1^1).
Vicepreședintele PSD al Regiunii de Nord Vest, Gabriel Zetea a precizat că toate argumentele de mai sus pot fi verificate prin consultarea actului normativ adoptat de Parlament:
http://www.cdep.ro/comisii/suasl_justitie/pdf/2018/rp373;1.pdf
– Servicii de creare site web
