PSD a dat deunăzi o strălucită dovadă a propriei impotențe politice: a depus un proiect de lege pentru eliminarea indemnizațiilor parlamentarilor, copiat ad litteram după un proiect mai vechi al USR! Noul „target” al academicianului Dîncu, care cred că a inspirat această inițiativă penibilă, este, probabil obținerea de voturi de la USR – ceea ce va însemna, fără îndoială, adevărata reformă a partidului.
Prin depunerea acestui proiect de lege, săracu’ Ciolacu și-a dat singur cu tesla în genunchi, pentru că a fost printre inițiatorii proiectului de lege pe care acum îl vrea abrogat. Propunerea acelei indemnizații a fost semnată în 2015 de 228 de parlamentari de la toate partidele. Iar amendamentul cu pricina avea să fie votat în plen cu 303 voturi pentru și 124 împotrivă, cele ale PNL-iștilor.
Incapabil de vreo idee politică relevantă pentru un partid de opoziție care se respectă, Ciolacu a coborât acum la halul în care copiază o inițiativă legislativă identică, depusă de deputații USR în septembrie 2017. Nu mai departe decât în iunie 2020, comisiile juridice ale Parlamentului, dominate de PSD și când președinte la Cameră era Ciolacu, au avizat negativ proiectul USR-ist, iar inițiativa a fost scoasă de pe ordinea de zi a ședinței comune chiar înainte de începerea ședinței, la propunerea PSD și cu voturile reprezentaților PNL,UDMR și Pro România.
La numai 6 luni de la acel episod, Ciolacu se sucește și convoacă, zilele trecute, o ședință inopinată a conducerii PSD în care s-a aprobat depunerea acestui proiect de lege care îl copiază pe cel USR-ist.
E drept că săracu’ Ciolacu este într-o permanentă stare febrilă pentru a-și păstra cariera proprie, chiar dacă va duce partidul cu botul în șanț. Neam de neamul lui nu se gândea că va ajunge unde a ajuns, doar știind să mestece la perfecție numai două expresii, „categoric!” și „păi despre ce vorbim?!”. Și pentru a se menține acolo, e în stare de orice. Dar să ajungă la a-și nega propria opțiune de acum câteva luni pare, totuși, de un caraghioslâc fără seamăn.
Ciolacu a dus pe noi culmi câteva tendințe nimicitoare pentru PSD. N-a apărat niciodată realizările trecute ale partidului, n-a apărat documentele programatice anterioare, nu i-a apărat pe foștii lideri ai partidului, a făcut sluj la toți cei care au lovit în partid, și-a construit frazele și inițiativele după voința celor care nu vor vota niciodată partidul. Cea mai recentă dovadă este copierea acestei inițiative a USR și depunerea ei ca proiect de lege propriu. Mai mare jignire adusă întregului PSD nici că se putea.
Pe fondul lucrurilor, nu trebuie ignorată nici demagogia penibilă a acestei lupte pentru desființarea indemnizațiilor parlamentarilor. Operațiunea n-are nicio relevanță financiară și nici vreuna europeană. Marii luptători pentru desființarea indemnizațiilor parlamentare sunt marii beneficiari ai pensiilor grase și adevărate de la Parlamentul European.
Rareș Bogdan, Bușoiu, Cioloș și ceilalți sicofanți cu nasul în scoicile de pe la Bruxelles umflă în trompete la București împotriva pensiilor speciale, în timp ce la Bruxelles, pe din dos, își bagă la teșcherea zeci de mii de euro pe lună, din care vor avea o pensie specială babană de câteva mii, asigurată automat numai după primul mandat.
Chiar și dra Eba este pensionară ilustră a PE, desigur, pentru marile sale inițiative politice de anvergură planetară. Niciunul dintre aceștia n-a denunțat public, în plenul PE primirea acelei pensii speciale, cerând desființarea lor pe plan european, pentru că, iată, oferă modele proaste României.
Era rolul unui partid de opoziție să denunțe acest tip de demagogie, nu să-l ascundă sub preș, cum face săracu’ Ciolacu.
Altă demagogie este a influenței financiare pe care indemnizațiile parlamentarilor ar avea-o asupra bugetului de pensii. La sfârșitul anului trecut, primeau această indemnizație 758 foști parlamentari ai ultimelor trei decenii, pentru care se plătea lunar suma de 4.487.424 lei.
Pentru amatorii de statistici, reiau tabloul sintetic al pensiilor, așa cum rezultă din documentația CCR care a fundamentat decizia din 15 decembrie 2020 cu privire la impozitarea pensiilor speciale.
Efortul bugetar lunar pentru absolut toate categoriile de pensii din Români este de cca.6,6 miliarde lei, adică aprox. 1,35 miliarde euro. Din această sumă, ponderea valorică a pensiilor este următoarea:
pensii în sistemul public: 86,27%
pensii MApN, MI: 10,54%
pensii de serviciu: 1,76% (diplomați, piloți, magistrați, grefieri, funcționari parlamentari, Curtea de Conturi)
pensii servicii secrete (SRI, STS, SIE,SPP): 1,35%
indemnizații parlamentari: 0,068%
Din totalul pensiilor doar din sistemul public, indemnizațiile parlamentarilor reprezintă 0,077%, sau 0,38% din totalul pensiilor de serviciu sau 1% din pensiile MI sau 7,53% din pensiile SRI.
PSD este incapabil să vadă că, dacă actuala putere va vota propunerea sa de eliminare a indemnizației parlamentarilor, acest lucru nu va asigura de fapt creșterea pensiilor oamenilor amărâți.
A treia demagogie a inițiativei lui Ciolacu este că, la acest capitol al banilor pe daiboj, nu vede bârna din curtea partidului său. Este o bârnă mare cât Vasile Dîncu, parașutat de băieții din pădure direct președinte al Consiliului Național al PSD, nr.2 din partid, taman cu scopul de a-i da acestui partid lovitura finală.
Dl. Dîncu este membru fondator al Academiei de Științe ale Securității Naționale, o „juntă securistă”, cum scria presa, a cărei existență nu se justifică prin absolut nimic. În afară de faptul că asigură o rentă viageră și titlul de „academician” la pălărie unor personaje mufate cu totul la butoanele noii securități.
Săracu’ Ciolacu putea să înceapă marea economie la bugetul de pensii prin votarea în Camera Deputaților a legii de desființare a acestei junte, care de 8 ani toacă banii statului degeaba, asigurând, însă, fondatorilor o indemnizație lunară viageră egală cu a…membrilor Academiei Române! Tupeu la maxim pentru tot felul de specimene ale statului paralel, „academicieni ai securității”, pentru care puterea și averea nu le sunt de ajuns, le-a mai trebuit și mărirea în „grade științifice”.
Cât a fost președinte al Camerei Deputaților, n-am auzit ca săracu’ Ciolacu să fi cerut punerea pe ordinea de zi a abrogării legii de înființare a aceste „academii” funeste, dar acum atacă direct indemnizațiile parlamentarilor tocmai să facă pe plac nu se știe cui.
Zvonerii și răspândacii sistemului (noua securitate nu renunță la armele hibride ale trecutului) împânzesc piața cu ideea că PSD „este pregătit” (în sensul de „instruit”) să intre la guvernare alături de PNL. În felul acesta, USR, de teama de a nu se vedea pe tușă, ar mai tăcea din plisc împotriva lui Cîțu.
Prin urmare, asemenea gafe de proporții ale lui săracul Ciolacu ar fi de fapt, dovezi de arătat lui Timmermans, șeful suprem al țării, că PSD este mai spălat și mai curat, gata să pupe poala popii, indiferent care-o fi aia. Sau ăla.