Auzim tot mai des în jurul nostru, în online și în diferite articole din reviste sau cărți de dezvoltare personală că trebuie să ne iubim pe noi înșine dacă vrem sa ne iubească altcineva. Ni se spune că până ce nu vom învăța iubirea de sine nu vom reuși să avem o relație fericită si nimic nu va funcționa cum trebuie in viata noastră.
Toate acestea ne duc cu gândul ca iubirea de sine este secretul unei vieți lipsite de provocări, a unei vieți fericite, sănătoase.
Trebuie sa incetăm să mai promovăm această iubire de sine în detrimentul iubirii în general. Iubirea de sine nu ne rezolvă problemele.
Suntem ființe sociale. Ne luam majoritatea bucuriilor și tristeților din interacțiunea cu alte ființe din jurul nostru. Izolarea, statul de unul singur, departe de lume, in încercarea de a învăța iubirea de sine, acolo unde sunt carențe, nu va funcționa.
Lumea din jurul nostru, relațiile pe care le avem, o dinamica relatională constantă în societate, toate acestea ajuta ca iubirea de sine sa crească sau să se consolideze.
Iubirea de sine este importantă. Respectul de sine este important. Creșterea stimei de sine și cunoașterea propriei valori sunt importante.
Însă o relație cu o persoana iubitoare, care te respectă și te susține, îți înțelege anxietatile și are răbdare poate să facă mult mai mult pentru tine și pentru încrederea în propria persoană, implicit să ajute la dezvoltarea iubirii de sine.
Prieteni sinceri și suportivi cu care te cauți constant, împărtășești bucurii și supărări, o familie iubitoare, chiar dacă nu perfectă, niște colegi de gașcă, chiar dacă nu toți, fac ca viata noastră sa fie una frumoasă, ajută la creșterea iubirii de sine acolo unde este scăzută, dar mai ales la creșterea sentimentului de apartenență și a iubirii relaționale.
Fericirea, plăcerea, angajamentele, nu sunt rezultatul iubirii de sine ci a efortului depus înspre a face lucrurile să se miște. Iubirea de sine este doar o parte din ceea ce este necesar ca noi sa avem relații satisfăcătoare cu cei din jur.
Prin urmare, hai sa scăpăm de sentimentul de vinovăție pe care îl simțim unii dintre noi crezând că din cauza unei stime de sine scăzute și a sentimentului de insuficiență, nu vom găsi iubire în jurul nostru.
Putem să avem iubire în viața noastră și relații sănătoase chiar dacă uneori ne lipsește încrederea în propria persoană. Ține de noi să mergem în întâmpinarea altor oameni și de a face eforturi în a crea conexiuni. Cu eșecuri, cu stângăcii, cu timiditate sau cu încredere în sine. Cu hobby-uri noi sau terapie. Oricum e bine.
Mai multe articole semnate de Ioana-Lorena Marchiș puteți găsi accesând următorul link:
https://www.facebook.com/profile.php?id=100087801557217
Psiholog Ioana-Lorena Marchis