Un fost huligan de fotbal, de extremă-dreapta, este cotat puternic în cursa prezidențială, într-un mega an electoral pentru români, scrie Politico într-o amplă analiză dedicată perioadei electorale din țara noastră.
Articolul integral din Politico:
Rezultatul alegerilor ar putea menține România pe calea sa proeuropeană și centristă sau ar putea-o înclina către politici mai nativiste, care ar trage un semnal de alarmă la Bruxelles din cauza proximității strategice a țării față de Ucraina și a rolului său de economie cheie în Europa de Sud-Est.
De la un candidat care a fost recent adjunctul șefului NATO, dar care este acuzat că are legături cu un propagandist al Kremlinului, la un altul care laudă în mod deschis un lider fascist, alegătorii români se confruntă cu un peisaj politic extrem de polarizat.
Cu o lună înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, nu există un lider clar. Greii tradiționali, precum Partidul Social Democrat (PSD) și PNL, liberal-naționalist, se luptă să avanseze, afectați de percepția publică pe termen lung că sunt corupți și vulnerabili la clientelism.
Problemele de securitate – cum ar fi faptul că România se confruntă cu drone rusești rătăcite și cu atacuri asupra navelor care transportă cereale în largul coastelor sale – reprezintă doar un subiect minor de discuție pe măsură ce campania se intensifică.
Cu toate acestea, temele naționaliste care exploatează temerile populației că țara lor este neputincioasă și irelevantă pe scena internațională – sau, chiar mai rău, uitată – sunt o caracteristică recurentă a politicii românești.
O identitate bazată pe un amestec ciudat de credință ortodoxă răsăriteană și o limbă romanică a întărit istoric statutul de outsider perceput al țării în regiunea balcanică, determinând atât fasciștii celui de-al Doilea Război Mondial, cât și regimul comunist postbelic al lui Nicolae Ceaușescu să pună accentul pe retorica etnocentrică.
„Singurul subiect de dezbatere care impregnează alegerile – dar nu doar alegerile – este naționalismul sau fabricarea de non-probleme pentru a distrage atenția de la problemele reale din țară”, a declarat Rufin Zamfir, expert în radicalism și probleme de securitate la GlobalFocus Center, un think tank.
„Oamenii au crescut cu acest lucru și au ajuns să se aștepte la el în politică”, a adăugat el.
În frunte se află Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid de extremă-dreapta care a intrat în legislativul României în 2020, la prima sa încercare, ca grup cu o singură problemă, militând pentru unificarea cu Moldova.
De atunci, a oscilat între moderarea unora dintre opiniile sale radicale – fiind chiar discutat ca un potențial partener de coaliție de guvernare cu PSD – și comentarea faptului că Holocaustul a fost o „problemă minoră” într-o țară care și-a pierdut cea mai mare parte a populației evreiești în al Doilea Război Mondial în lagărele morții și pogromuri.
Fondatorul AUR, George Simion, un activist de extremă-dreapta devenit șef de partid, este cotat cu 20% în cursa prezidențială, în urma premierului PSD Marcel Ciolacu, cu 26%, și chiar în fața candidatului PNL Nicolae Ciucă, șeful Senatului României, cu 17%, potrivit consultanței Socipol.
Simion, care s-a autointitulat recent „un președinte al celor mulți” care refuză să „îngenuncheze în fața trădătorilor de neam” și susține că vrea pace în Europa, „la fel ca Donald Trump”, a susținut, de asemenea, că Holocaustul a fost „o chestiune minoră” despre care copiii nu trebuie să învețe în școală.
Înainte de a intra în politică, el a fost membru al grupului de huligani de fotbal de extremă dreapta Honor et Patria.
Radicalii fură scena
Cu toată proeminența lui Simion, scandalul major care a zguduit campania de până acum a venit prin intermediul partidului disident AUR S.O.S. România și a liderului său antisemit și pro-rus Diana Șoșoacă.
Șoșoacă, care în prezent este europarlamentar după ce a fost ales în iunie, și-a depus candidatura pentru funcția de președinte la viitoarele alegeri. Primul tur va avea loc la sfârșitul lunii noiembrie, înainte de cel de-al doilea tur din 8 decembrie, la o săptămână după alegerile generale parlamentare din 1 decembrie.
Dar Curtea Constituțională a României a declarat candidatura sa invalidă la începutul acestei luni, atât din motive de eligibilitate – inclusiv întrebări cu privire la veridicitatea semnăturilor prezentate cu cererea sa – cât și din cauza suspiciunilor că aceasta nu ar respecta Constituția și sistemul democratic al țării, citând zeci de exemple în care a luat partea la politica externă a Rusiei și a evitat instituțiile interne.
Șoșoacă a declarat că membrii pro-PSD ai instanței i-au sabotat candidatura prezidențială – înainte de a face una dintre cele mai controversate declarații de până acum ale campaniei în timpul unei sesiuni TikTok live.
„Trăiască Legiunea și Căpitanul, care au fost uciși de aceeași putere evreiască care a acționat acum. Mareșalul Antonescu a fost un erou. Corneliu Zelea Codreanu, un erou”, a spus ea.
Legionarii români, una dintre cele mai violente mișcări fasciste din Europa, a combinat credințele creștine ortodoxe dure cu o ideologie a purității rasiale, formând escadrile ale morții notorii și conducând la uciderea a peste 300.000 de evrei și a zeci de mii de romi.
Declarațiile sale subliniază tendința unor politicieni români de a recurge la teme istorice și naționaliste atunci când sunt puși la colț.
Vlad Gheorghe, un candidat independent pentru partidul DREPT și un fost europarlamentar popular, a declarat că, deși niciun politician român „întreg la minte nu ar glorifica guvernul de orientare nazistă”, partidele de extremă-dreapta precum S.O.S. România și AUR se agață de dezbaterile istorice controversate pentru a oferi răspunsuri simpliste la problemele reale cu care se confruntă cetățenii obișnuiți.
„Există o mulțime de oameni în țară care sunt frustrați și au probleme legitime, așa că atunci când apare cineva ca acesta și spune că un alt grup este de vină pentru problemele lor, ei încep să creadă”, a declarat el pentru POLITICO.
Acum, Șoșoacă – care a fost cotată cu aproximativ 10% în cursa prezidențială – candidează la alegerile parlamentare, pentru a reveni într-o instituție pe care a părăsit-o în urmă cu doar câteva luni pentru a se alătura Parlamentului European.
Măsura urmează apelurilor grupurilor de monitorizare a antisemitismului de a-i suspenda imunitatea în Parlamentul European în urma ieșirii sale fasciste, precum și unei suspendări anterioare de șapte zile din instituția de la Bruxelles.
Gheorghe a depus, de asemenea, o plângere la Curtea Constituțională cu privire la recentele sale remarci antisemite și a inclus în aceasta și un alt europarlamentar S.O.S. România, fosta personalitate TV Luis-Vicențiu Lazăr.
„Procurorul general a anunțat că au început o anchetă preliminară după ce am depus plângerea, dar pot continua ancheta doar dacă i se ridică imunitatea PE”, a spus el.
În cazul în care scandalurile și narațiunile vor deveni un element fix al politicii românești, mai degrabă decât un blip, țara va capta cu siguranță mai multă atenție internațională – din toate motivele greșite.
Sursa politco.eu
– Servicii de creare site web
