Anul 2012 a insemnat politizarea cronica a pietei de media, in conditiile in care a fost marcat de razboiul politic dintre presedinte si USL si a consemnat doua alegeri si un referendum pentru demiterea sefului statului, potrivit raportului FreeEx privind libertatea presei in Romania in 2012. „Raportul privind libertatea presei in Romania in 2012” a fost redactat in cadrul programului FreeEx al ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei (AMP) si a fost lansat in aceasta dimineata, 8 mai, in fata sediului din Bucuresti al Serviciului Roman de Informatii (SRI).
In 2012, Romania s-a situat pe locul 42 in clasamentul anual al libertatii presei realizat de Reporteri fara Frontiere, dupa Spania (36), Franta (37), Letonia (39) si inaintea altor membri ai Uniunii Europene, precum Ungaria (56), Italia (57), Grecia (84) si Bulgaria (87). Totodata, potrivit raportului global privind independenta presei realizat de Freedom House, mass-media din Romania sunt „partial libere”.
Potrivit raportului FreeEx pe 2012, cele mai importante evenimente ale anului trecut cu impact negativ asupra libertatii de exprimare au fost: confirmarea existentei agentilor sub acoperire in redactii; intensificarea practicilor de politie politica impotriva unor jurnalisti si activisti civici; faptul ca inalti demnitari au instigat la interventia serviciilor de informatii si a procuraturii impotriva vocilor critice; reprimarea abuziva si violenta a protestelor de strada si din arenele sportive; faptul ca folosirea institutiilor media ca arme politice de patronii de presa a fost mai vizibila ca oricand, in contextul unui an politic marcat de alegeri locale si parlamentare si de referendumul pentru demiterea presedintelui; partizanatul fatis practicat de o insemnata parte a mass media; numarul mare de oameni de presa care au intrat in politica.
Criza economica a fragilizat si mai mult statutul jurnalistului in raport cu patronatul, potrivit raportului, incalcarea drepturilor salariale si abuzurile patronatului devenind un fenomen in piata media, pe fondul crizei economice. Numarul practicilor corupte de presa care au fost expuse public a crescut, remarcandu-se si o abundenta a derapajelor editoriale, o serie de jurnalisti au fost linsati public de colegii lor de breasla, iar discursul nationalist si homofob a „revenit in forta”, se adauga in raportul FreeEx.
Raportul arata ca au existat presiuni politice exercitate asupra Consiliului National al Audiovizualului din partea ambelor tabere politice, reprezentate de USL si PDL, iar controlul politic s-a perpetuat asupra mediilor publice de radio si televiziune. La conducerile radioului si televiziunii publice au fost instalati un „fost sef al Serviciului de Informatii Externe (TVR) si un fost colaborator al Securitatii (SRR)”.
Printre alte evenimente care au avut un impact negativ asupra libertatii de exprimare au mai fost blocarea accesului la informatii de interes public de institutiile statului si accentuarea tendintei de decuplare a zonelor de decizie de restul societatii, dar si interpretarea data de unele instante noului Cod Civil, care aduce restrangeri grave libertatii de exprimare.
Potrivit raportului FreeEx, anul 2012 a insemnat politizarea cronica a pietei de media, fiind marcat de razboiul politic dintre presedinte si USL, si a consemnat doua alegeri si un referendum pentru demiterea sefului statului. Ambele tabere politice s-au aflat succesiv la putere, ceea ce a scos la iveala similaritatea comportamentelor adoptate de intreg mediul politic in raport cu mediile publice (TVR si SRR), cu institutiile de reglementare si control (CNA), precum si instrumentalizarea institutiilor media private ca agenti de propaganda politica.
Politica editoriala a unei parti insemnate a presei private a fost pusa in slujba intereselor politice si economice ale patronilor de media, iar ambele tabere politice au beneficiat de sprijinul unor institutii media.
Vocile pro USL si anti-Basescu au dominat spatiul mediatic. Importanti lideri USL controleaza entitati sau grupuri media, potrivit raportului FreeEx, care ii da ca exemple pe Dan Voiculescu, fondatorul Partidului Conservator, care detine (prin familia sa) controlul trustului Intact, in timp ce Sebastian Ghita, senator PSD, este patronul televiziunii de stiri Romania TV. O alta televiziune de stiri, Realitatea TV, este controlata de un apropiat al PSD, Cozmin Gusa. De partea cealalta, fostul jurnalist, actual consilier politic Dan Andronic a condus corul sustinatorilor presedintelui Basescu, varfurile de lance fiind cotidianul Evenimentul zilei si postul de televiziune B1TV, potrivit raportului FreeEx.
Potrivit raportului, pentru a spulbera si ultimele iluzii cu privire la independenta presei, mai multi jurnalisti au facut pasul in politica, unii dintre acestia regasindu-se deja pe bancile Parlamentului. Din pacate, se adauga in acelasi document, comportamentul acestor „vedete mediatice” risca sa compromita intreaga breasla, aruncand o umbra de suspiciune asupra muncii pe care o depun in redactii miile de jurnalisti fara statut de persoana publica.
Dincolo de politizarea discursului jurnalistic, cele mai grave atacuri impotriva libertatii de exprimare au venit din zona institutiilor represive ale statului si a unor inalti demnitari. Pentru prima data exista confirmarea infiltrarii in redactii a agentilor sub acoperire ai serviciilor secrete (cazul Jurnalul National), fapt asumat inclusiv de Serviciul Roman de Informatii (SRI), spun autorii raportului FreeEx.
Politicieni si demnitari de rang inalt au avut discursuri agresive impotriva jurnalistilor. Ambii presedinti aflati succesiv in functie anul trecut au cerut interventia serviciilor de informatii impotriva vocilor critice. Presedintele Traian Basescu a reiterat cererea sa mai veche de includere a presei printre vulnerabilitatile la adresa sigurantei nationale, in raportul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Presedintele interimar Crin Antonescu a cerut explicit serviciilor de informatii sa-i identifice pe cei care au „distrus” imaginea tarii.
Multe amenintari, jigniri si violente impotriva jurnalistilor au ca autori oameni din fotbal. Discursul agresiv, amenintarile si instigarea la violenta impotriva unor jurnalisti nu au mai fost doar apanajul predilect al politicienilor, 2012 si in primele luni ale lui 2013, oameni de presa si institutii media lansand jigniri si instigand impotriva unor jurnalisti. Numerosi jurnalisti care au criticat actiunile intreprinse de coalitia guvernamentala in vara lui 2012 au fost supusi unui linsaj mediatic din partea unor colegi de breasla, fiind acuzati ca fac parte dintr-o conspiratie impotriva USL, iar agresivitatea limbajului in aceste cazuri a depasit-o cu mult pe cea a politicienilor.
Accesul la informatii de interes public nu s-a imbunatatit in ultimul an, fiind vizibila tendinta mediului politic de a decupla actul decizional de ochii publicului. Jurnalistii inca traiesc cu riscul retragerii acreditarii din cauza materialelor publicate, acte normative importante sunt discutate de institutii publice cu usile inchise, informatiile publice se obtin de multe ori prin decizii ale instantelor si nu direct de la institutiile publice, se arata in raportul FreeEx.
Procesul de modificare a Constitutiei demarat la inceputul lui 2013 se desfasoara fara accesul presei sau al societatii civile, conform deciziei lui Crin Antonescu (PNL), presedinte al Senatului si al Comisiei pentru revizuirea Constitutiei. Un fapt pozitiv este instrumentalizarea conceptului de Open Data de tot mai multi activisti independenti, dar si de jurnalisti.
Anul 2012 a consemnat cel mai mare numar de abuzuri ale fortelor de ordine la actiuni impotriva unor proteste stradale sau pe arenele sportive. Jandarmeria intervine in forta pentru a reprima orice adunare publica, invocand lipsa unei autorizatii, ceea ce reprezinta o interpretare abuziva a legii adunarilor publice 60/1991, care nu prevede necesitatea autorizarii. Seful Jandarmeriei Bucuresti, Eugen Meran, a fost demis de Ministrul Administratiei si Internelor la inceputul lui 2013 din cauza abuzurilor comise de cei aflati in subordinea sa, in urma cu un an, la protestele din Piata Universitatii.
Respectand traditia, noua putere a numit alte conduceri la serviciile publice de radio si televiziune, potrivit raportului. In cazul televiziunii publice, a fost demis vechiul Consiliu de Administratie (CA), Parlamentul respingand raportul de activitate pe 2011, in conditiile in care rapoartele pe anii 2009 si 2010 nu au fost discutate si votate. In anii respectivi, TVR a avut o conducere dominata de actuala majoritate. Inlocuirea CA al TVR a venit dupa ce Guvernul a pus sub sechestru conturile televiziunii din cauza datoriei imense acumulate la bugetul de stat. Masura blocarii conturilor a fost anulata dupa ce noua putere a numit un nou Consiliu de Administratie.
Fapt fara precedent – ca o masura de limitare a pierderilor, conducerea TVR a oprit productia editoriala pentru 7 luni, decizia ridicand semne de intrebare cu privire la respectarea misiunii de serviciu public a TVR, asa cum este definita de Legea 41/1994 de functionare a serviciilor publice de radio si televiziune.
Directorul general interimar Radu Calin Cristea si apoi Claudiu Saftoiu au exercitat presiuni asupra conducerii redactiei siteului tvrinfo.ro, cu scopul de a obtine sursa informatiei publicate de www.tvrinfo.ro in legatura cu plagiatul premierului Ponta, spun autorii raportului. De asemenea, redactia tvrinfo.ro a fost impiedicata sa mai relateze despre campania pentru referendumul de demitere a presedintelui, invocandu-se succesiv o serie de argumente ridicole, detaliate in capitolul dedicat TVR.
In cazul radioului public, noua putere l-a numit ca presedinte-director general pe Ovidiu Miculescu, fost manager al Radio Europa FM.
Claudiu Saftoiu si Ovidiu Miculescu au avut legaturi cu serviciile de informatii, se arata in document. Saftoiu a fost directorul Serviciului de Informatii Externe pentru 6 luni, in 2006-2007, in timp ce Ovidiu Miculescu a semnat un acord cu Securitatea comunista in anul 1987, conform CNSAS.
O alta institutie publica expusa agresiunilor politice a fost Consiliul National al Audiovizualului. Ambele tabere politice au supus institutia unor presiuni ce au afectat independenta si buna sa functionare, existand mai multe momente in care CNA s-a aflat in blocaj institutional, nereusind sa se pronunte asupra unor spete importante. PD-L si USL s-au acuzat succesiv, in functie de statutul lor politic de moment, de nerespectarea intelegerii privind alocarea locurilor in Consiliu, atunci cand au fost numiti noi membri. De asemenea, au existat acuzatii de partea ambelor tabere politice cu privire la existenta unor presiuni politice asupra institutiei. De fiecare data, partidele care reclamau abuzuri se aflau in opozitie.
Agravarea crizei economice ce afecteaza piata de media a intensificat incalcarea drepturilor salariale, comportamentul abuziv al patronatului de presa devenind o practica. Jurnalistii sunt presati sa renunte la drepturile salariale si sa accepte contracte pe drepturi de autor, care nu ofera nicio protectie jurnalistului si ii fragilizeaza pozitia in raport cu patronatul. De asemenea, devin tot mai frecvente clauzele abuzive in contractele de munca sau de colaborare care restrang dreptul salariatilor la libera exprimare, interzicandu-le acestora sa faca publice problemele din redactii.
Situatia economica a pietei de media a continuat sa se inrautateasca, cel mai afectat sector fiind presa scrisa, care a traversat inchideri de publicatii, disponibilizari masive, scaderi substantiale ale salariilor. Zona online a inregistrat o crestere a veniturilor din publicitate, dar acestea au fost absorbite in principal de marii jucatori (Google si Yahoo).
Potrivit datelor publicate de CNA in 2012, in Romania sunt peste 700 de televiziuni si peste 600 de posturi radio. Acest context a contribuit la consolidarea pozitiei televiziunilor ca surse de informare a populatiei (94% din romani folosesc televizorul ca principala sursa de informare) -, fenomen ingrijorator, spun autorii raportului FreeEx, daca se tine cont de profilul patronatului din piata audiovizuala. Marii jucatori de pe piata, in special televiziunile de stiri, au proprietari care sunt direct implicati in politica, unii dintre ei aflandu-se pe bancile Parlamentului.
Anul 2012 a consemnat si o rabufnire a conflictului intre distribuitorii si furnizorii de continut. Mai multe posturi de televiziune au intrat in conflict deschis cu distribuitorii, existand situatii in care cei din urma au eliminat din grila posturile de televiziune. In acelasi timp, distribuitorii au devenit si furnizori de continut, lansand o serie de posturi ce intra in competitie cu ceilalti furnizori de continut. Situatia este riscanta, distribuitorii fiind acuzati de abuz de pozitie dominanta.
Dificultatile financiare au amplificat compromisurile facute de redactii, ceea ce a distorsionat continutul editorial. Presiunea audientei a generat o abundenta a derapajelor editoriale, multe redactii manifestand un vizibil dispret fata de orice reguli profesionale si pentru demnitatea persoanelor. Stiri inventate, regizarea unor show-uri televizate pretinse a fi autentice, vanarea ostentativa a aspectelor morbide, ridicole, murdare ale vietii unor persoane publice au devenit practici obisnuite, potrivit raportului FreeEx.
De asemenea, au aparut noi cazuri de santaj de presa, iar in unele mai vechi au existat sentinte ale instantelor. Fostul actionar al publicatiei online www.HotNews.ro brokerul Cristian Sima l-a amenintat pe directorul publicatiei Bursa, Make (Florian Goldstein), ca va face publice tranzactiile sale pe pietele de capital straine in cazul in care va publica informatii care ar putea compromite societatea sa de brokeraj. Bogdan Chirieac a reaparut intr-un nou scandal de coruptie de presa, fiind acuzat ca a facut trafic de influenta pe langa politicieni in favoarea unor companii straine.
In raportul FreeEx, Active Watch recomanda jurnalistilor si editorilor, printre altele, sa se informeze cu privire la legislatia care le afecteaza activitatea profesionala (Codurile penal si civil, Legea 544/2001, legislatia audiovizuala, CCM Unic la Nivel de Ramura Mass-Media, Legea drepturilor de autor etc.), sa se implice in monitorizarea legislatiei si a dezbaterilor cu publicul si autoritatile, sa sustina initiativele de autoreglementare, nu introducerea unei legi a presei, intrucat cadrul legislativ existent este suficient.
De asemenea, ActiveWatch le recomanda autoritatilor si politicienilor sa faca public modul in care sunt cheltuiti banii publici, sa aplice legislatia unitar, in acord cu jurisprudenta CEDO si cu tratatele internationale la care Romania este semnatara, sa organizeze dezbateri publice si sa respecte concluziile acestora.
Raportul a fost redactat in cadrul programului FreeEx al ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei, care isi propune sa contribuie la protejarea si promovarea dreptului la libera exprimare si a libertatii presei. Programul a inceput in 1999. Raportul este finantat de Open Society Institute (OSI).
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
