RAPORT – O treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi

Aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi, se arata in ‘Raportul de analiza privind contractarea serviciilor sociale in context national si european’ realizat in cadrul unui proiect al Federatiei Organizatiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) si UNICEF Romania.

‘66,1% din familiile din mediul rural nu au venituri suficiente penrtu traiul de zi cu zi. Unul din opt copii din satele romanesti merge uneori sau intotdeauna la culcare flamand, in crestere cu 2% (in 2013) fata de 2012. Procentul celor care se duc intotdeauna la culcare flamanzi s-a dublat la 4% fata de 2013’, se arata in document, citand raportul ‘Bunastarea copiilor din mediul rural’ (2012 si 2014) realizat de World Vision.

Potrivit acestuia, unul din cinci copii intre 0 si 5 ani nu a fost la medic in ultimul an si aproape jumatate dintre acestia a avut boli respiratorii, acestea fiind principalele afectiuni care cauzeaza moartea copiilor sub 5 ani. 2,3% dintre familiile din mediul rural declara ca in ultimul an cel putin un copil din gospodarie a abandonat scoala. Acelasi raport arata ca 1 din 5 copii munceste inainte sau dupa scoala si 1 din 8 absenteaza pentru a munci in gospodarie. UNICEF arata ca in Romania 8 minori din 100 traiesc la nivelul de ‘saracie severa’, cu mai putin de 15 lei pe zi.

Datele Ministerului Fondurilor Europene arata ca mai mult de jumatate dintre copiii romani se afla in risc de saracie sau excluziune sociala (52,2% in 2012), cel mai ridicat nivel din UE27 cu exceptia Bulgariei. Riscul saraciei si excluziunii sociale este mai mare in gospodariile cu multi copii (72,5% in cazul gospodariilor cu 2 adulti si 3 sau mai multi copii) si in cele monoparentale (60,7%).

Integrarea sociala a copiilor si tinerilor proveniti din sistemul institutionalizat de protectie a copilului reprezinta o provocare importanta. In noiembrie 2011, erau inregistrati 1.432 de tineri 16-18 ani si 1.541 de tineri peste 18 ani care urmau sa paraseasca sau parasisera deja centrele de plasament si cu risc mare de excluziune sociala. La finele anului 2011, erau inregistrati 83.658 de copiii ai caror parinti erau plecati la munca in strainatate.

Potrivit informatiilor de pe site-ul Ministerului Muncii, in prezent, unul din cinci romani se confrunta cu saracia determinata de venitul insuficient, si o mare parte din saracia bazata pe venit este persistenta, trei sferturi dintre persoanele sarace aflandu-se in aceasta situatie de cel putin trei ani.

‘O treime din populatie este afectata de de privare materiala severa, in sensul ca nu-si poate permite sa achizitioneze articole considerate dezirabile sau chiar necesare pentru a duce un trai decent. Inca mai exista in Romania copii care nu au mers niciodata la scoala, iar procentul tinerilor fara o educatie adecvata este ridicat. Multe persoane sunt in continuare inactive sau neangajate formal, cu sanse mici de a capata acces corespunzator la piata muncii. Exista inegalitati in ceea ce priveste acoperirea cu servicii medicale de baza.
 
Exista un numar semnificativ de comunitati dezavantajate in care aceste probleme se cumuleaza, facand aproape imposibila intreruperea ciclului excluderii, fara ca membrii sai sa fie sprijiniti si integrati prin interventii din exterior’, se arata in Strategia nationala privind incluziunea sociala si reducerea saraciei (2014-2020), publicata pe site-ul Ministerului Muncii.

Acelasi document spune ca pentru copii (cu varste intre 0 si 17 ani), obiectivul combaterii saraciei si excluziunii sociale este de a se asigura oportunitatea de a-si dezvolta intregul potential, indiferent de originea sociala, prin dotarea lor cu abilitatile, cunostintele si experienta necesare pentru a-si atinge pe deplin acest potential individual ca si cursanti de succes, persoane cu incredere in sine si in fortele proprii, cetateni responsabili si contribuabili la dezvoltarea societatii.

In ceea ce priveste adultii de varsta activa pe piata muncii, obiectivul este de a se asigura oportunitatea lor de a participa pe deplin la viata economica, sociala si culturala a Romaniei. Obiectivul pentru cei care au depasit varsta activa este aceea ca varstnicii sa fie apreciati si respectati, sa ramana independenti si sa poata participa la toate aspectele vietii in calitate de cetateni activi, precum si sa se bucure de o calitate ridicata a vietii intr-o comunitate sigura.

‘Romii prezinta un risc mult mai mare de saracie, indiferent de varsta, educatie sau mediul de rezidenta. Analiza datelor din Ancheta Bugetelor de Familie a indicat faptul ca romii sunt expusi unui risc de saracie de zece ori mai mare decat celelalte etnii (33 % dintre ei traiau in saracie absoluta pe baza pragului national al saraciei din 2013, in timp ce doar 3,4 % din populatia care nu este de etnie roma au avut niveluri de consum sub pragul saraciei). Ingrijorator este faptul ca riscul de saracie este extrem de mare pentru copiii romi — rata de saracie in cazul lor este de 37,7 %, in timp ce rata nationala a saraciei este de doar 4,3%’, se arata in strategie.

‘Raportul de analiza privind contractarea serviciilor sociale in context national si european’ spune ca in perioada 2010-2014 sistemul de servicii sociale din Romania a ramas slab finantat.

‘In conditiile unei medii europene de 2,2% din PIB alocat serviciilor sociale, Romania nu a cheltuit niciodata mai mult de 0,3% (2005) — 0,5% (2012) cu aceste servicii. In general, cheltuiala cheltuiala cu serviciile sociale si medicale din Romania (cumulat), nu depasea 5% din PIB in 2010, in conditiile unei medii europene de 10%’, se arata in document.
Potrivit acestuia, in Romania, costurile din sistemul de asistenta sociala sunt alocate preponderent pentru beneficii sociale/prestatii, desi societatea civila a argumentat in nenumarate randuri ca, in lipsa completarii lor cu serviciile sociale, acestea nu reusesc sa adreseze in mod eficient incluziunea sociala a beneficiarilor sau sa limiteze dependenta acestora de ajutorul financiar al statului.

Datele Ministerului Muncii arata ca in primul semestru din acest an numarul mediu lunar de familii beneficiare de venit minim garantat a crescut la 252.688 familii, in crestere cu 4,8%, fata de aceeasi perioada a anului precedent.

‘Numarul mediu lunar de familii beneficiare a crescut de la 241.004 in semestrul I 2014 la 252.688 in semestrul I 2015, cu 11.684 familii (4,8%). Suma platita in semestrul I 2015, de 348.024.611 lei, a fost mai mare cu 15.012.339 lei (4,5%) decat in semestrul I 2014. Judetele cu cel mai mare numar de familii beneficiare de venit minim garantat (peste 8.000) au fost Mures, Olt, Arges, Iasi, Dambovita, Bacau, Vaslui, Teleorman, Galati, Buzau si Dolj’, informeaza Ministerul.

Suma platita din bugetul Ministerului pentru intreg programul de acordare a venitului minim garantat (ajutorul social, contributii pentru asigurarile de sanatate si asigurarea obligatorie a locuintelor) in semestrul I a fost de peste 369,7 milioane lei, mai mare cu 1.9 milioane lei (5,1%) fata de aceeasi perioada a anului precedent.

Sursa: Agerpres