Vezi VIDEO
Municipalitatea va acorda banii necesari reabilitarii sinagogii din Baia Mare – unul dintre putinele lacasuri de gen inca functionale din Romania. In schimbul acestui serviciu, in vechea cladire de pe strada Somesului nr. 3 va functiona un centru cultural, cu exceptia zilelor in care acolo se va efectua serviciul religios al cultului mozaic.
„Intentia noastra este sa acordam sprijin comunitatii evreilor din Baia Mare pentru reabilitarea unui obiectiv de cult care se afla in patrimoniul national”, le-a explicat primarul Baii Mari, Catalin Chereches, consilierilor municipali motivul pentru care sinagoga din oras va fi reabilitata din bugetul local. Intr-o prima faza, se vor aloca 25.000 de lei pentru proiectul lucrarii de reabilitare, dar si pentru „obtinerea avizelor necesare de la Ministerul Culturii”, a relatat edilul.
Desi sinagoga nu este obiectiv de interes national, cum le-a fost prezentat proiectul consilierilor municipali, iar avizele trebuie obtinute de la Directia Judeteana de Cultura si nu de la minister, ideea reabilitarii este salutata de specialisti.
„Aceasta cladire – care este de importanta B, nu este de importanta nationala – este importanta, pentru ca monumentele neobaroc sunt tot mai rare in Transilvania. Nu este o sinagoga foarte mare, cum este cea din Sighet, insa pentru noi e importanta, nu numai pentru ca trebuie sa pastram memoria evreilor din Maramures, dar si pentru ca este una dintre putinele sinagogi care este functionala”, a explicat Ioan Marchis, director al Directiei pentru Cultura Maramures.
Directorul bibliotecii judetene din Baia Mare, Teodor Ardelean, a oferit ca exemplu similar, „Societatea de Concerte Bistrita”, care a fost inaugurata in urma cu sapte ani in cladirea fostei sinagogi a orasului Bistrita-Nasaud. Investitia nu s-a derulat insa doar cu sustinerea financiara a comunitatii locale.
„La Bistrita exista, din 2005, in fosta sinagoga a orasului, care este nefunctionala – acolo n-au mai ramas evrei, nu mai sunt organizati in comunitate -, un centru multicultural pus la punct prin sustinerea evreilor din strainatate, dar si prin programe locale si nationale si cu sprijinul unor ambasade”, a explicat Ardelean, care e si membru in cadrul Consiliului Local Baia Mare.
In schimbul alocarii banilor necesari reabilitarii sinagogii din Baia Mare, primarul urbei sustine ca are acceptul acceptul presedintelui Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, Aurel Vainer, pentru ca municipalitatea sa semneze un parteneriat cu comunitatea locala a evreilor. Conform acestuia, sinagoga din Baia Mare va deveni un centru unde se vor realiza concerte si alte manifestari cu caracter cultural, exceptie facand ziua de sambata cand se realizeaza servicii religioase.
Sinagoga din Baia Mare a fost construita in stil neobaroc transilvanean, in anul 1886 – tot atunci au fost construite o baie rituala, o scoala evreiasca si o gradinita evreiasca, o locuinta pentru rabin si o sala pentru intruniri. Conform Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania, imobilul, care are o suprafata de 377 de metri patrati, este unul dintre putinele aflate inca in functiune. In 2004 a fost inclus pe Lista monumentelor istorice de categorie B, adica de importanta locala.
Desi oficial se spune ca abia in 1861 s-a infiintat in Baia Mare comunitatea evreilor, odata cu Hevra Kadisha, la acea data in oras o micve (baie rituala), un cimitir evreiesc si un minian (loc de rugaciune) care functiona intr-o casa inchiriata.
Primul rabin al Baii Mari (1919) a fost Mose Aharon Hacohen Krauss (1886-1944). El a venit din Ungaria si era unul dintre putinii rabini din Transilvania care avea educatie universitara, fiind considerat un predicator excelent – a fost omorat in timpul Holocaustului. Acum, comunitatea evreiasca din Baia Mare, condusa de Nachman Salic, are 83 de membri.
FOTO: Sinagoga din Baia Mare (c) eMM.ro
Sursa: Catalin Vischi