 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Tenzin Gyatso, unul din liderii spirituali ai prezentului si laureat al Premiului Nobel pentru Pace, al 14-lea Dalai Lama, spunea ca „schimbarea nu vine din cer, ci vine din actiunea umana”. Schimbarea provoaca trairi negative, reactie a spiritului conservator, predominant la cei mai multi dintre oameni. Astazi, se vorbeste despre schimbarea administrativa, despre atingerea indentitatii. Oameni politici, istorici si economisti analizeaza si prognozeaza ce se va intampla cu Maramuresul daca se va pune in practica proiectul de reorganizare administrativ-teritoriala propus de puterea politica actuala. Aflati cine si ce pierde, cine si ce castiga din schimbarea anuntata de guvernul PDL.
Proiectul puterii politice de a modifica impartirea teritoriilor din Romania printr-o noua regionalizare scoate in evidenta nu numai saracia care afecteaza crunt natiunea. In Maramures, tinut care si-a pastrat propria identitate, indiferent de cine a fost asuprit sau condus, proiectul regionalizarii starneste parca mai multe patimi, sensibilitati si ingijorari. Pentru a intelege motivele, trebuie sa intelegi istoria acestui loc, a acestor oameni.
Maramuresul in istoria administrativa a tarii
„Primele informatii scrise despre Tara Maramuresului dateaza din anul 1199 si sunt in legatura cu vanatoarea regelui maghiar Emeric in padurile de aici. In secolul al XIV-lea, ca foma de organizare avem cnezate de vale si de sat reunite intr-o structura institutionala mai ampla, fireasca in contextul epocii – aveam de a face cu un factor extern conturbator, inceputul cuceririi maghiare: voievodatul”, a declarat Viorel Rusu, directorul Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie.
In contextul in care regatul maghiar incearca sa-si impuna dominatia in zona, cnezii Maramuresului aveau doar doua variante: sa lupte cu o putere armata superioara sau sa pactizeze cu ea. Pe atunci, Maramuresul era condus de un voievod ales dintre cei mai vrednici si neinfricati cnezi – Bogdan de Cuhea, Dragos de Bedeu si Gyula de Giulesti, fiul lui Dragos. Pana la urma, presiunea regilor din dinastia Anjou a trimufat, declinul Voievodatului Maramures fiind provocat de forma de administrare a feudalismului ungar: comitatul.
Cnezii locali au primit titluri nobiliare si au fost integrati in nobilimea regatului, iar voievodul Tarii Maramuresului a devenit comite – primul fiind, in 2 februarie 1365, Balc (nepotul lui Dragos si fiul voievodului Sas din Moldova care fusese alungat de pe tron de fostul voievod al Maramuresului, Bogdan).
„Statul maghiar isi impune sistemul sau de organizare in Maramures si, la sfarsit de secol al XIV-lea, apare comitatul, cu resedinta la Sighet (una din cele cinci asezari cvasiurbane populate de regalitatea maghiara cu oaspeti, in general germani si maghiari, intr-o mare romaneasca). Dar cnezimea romaneasca si-a perpetuat valorile si traditiile si documentele vremii folosesc atat denumirea de Comitatul Maramures, cat si de Voievodatul Maramuresului. Comitatul Maramuresului era al treilea ca intindere teritoriala din regatul medieval Ungaria, avand undeva la 10.000 de kilometri patrati”, a mentionat seful Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie.
Sfasierea Maramuresului si tiparul Tinuturilor
In anul 1920, prin Tratatul de la Trianon, doua treimi din teritoriul Maramuresului au fost cedate Cehoslovaciei, Romania pastrand doar o treime, 3.881 de kilometri patrati, partea de la sud de Tisa. Asa au ajuns maramuresenii sa aiba nevoie de permise de libera trecere pentru a ajunge pe pamanturile sau la rudele lor de dincolo de Tisa. Seful Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie povesteste despre marginalizarea Maramuresului.
„Dupa unire, sistemul institutional care s-a impus in provinciile revenite Romaniei, sistemul din Romania a fost cel traditional al judetelor, dar si atunci s-a creat judetul Maramures, cu resedinta la Sighet, unul din judetele mici ale Romaniei care nu avea comunicatii cu tara, asa cum era normal. De exemplu, de la Sighet la Bucuresti se mergea prin Satu Mare, dar se ajungea la Satu Mare prin Cehoslovacia, calea ferata fiind construita de Imperiul Austroungar pe teritoriul Maramuresului pierdut in urma tratatului din 1920”, a precizat Viorel Rusu.
Si in perioada interbelica au existat incercari de a modifica din punct de vedere administrativ Romania, una dintre ele fiind aproximativ dupa tiparul propus astazi de PDL. Insa care a fost rezultatul acelei reorganizari adminsitrative pare a nu mai interesa pe nimeni din cei aflati la conducerea tarii.
„In 1938, regele Carol al II-lea a venit cu ideea unei reorganizari adminsitrative si a creat, pe langa judete, pe care nu le-a desfiintat, o institutie suprajudeteana, acea a tinutului. Au fost zece tinuturi in Romania interbelica, judetul Maramures apartinand de Tinutul Somes, alaturi de judetele Satu Mare, Salaj, Bihor, Cluj, Somes si Nasaud. Tinutul era condus de un rezident regal cu resedinta la Cluj. Desi scopul declarat era de a reduce birocratia si de a face ca administratia sa functioneze mai bine, rapoartele prefectilor din Maramures, pe care am avut ocazia sa le studiez, denota ca existenta rezidentului regal la Cluj era o veriga care accentua birocratia. Pe atunci, zona Baia Mare si imprejurimile, pana la Copalnic Manastur, facea parte din judetul Satu Mare, apoi, o parte care azi este in judetul Maramures tinea de judetul Salaj, zona Lapusului traditional tinea de judetul Somes. Din actualul judet Maramures avem teritorii care faceau parte din judetele Satu Mare, Somes si Salaj”, a precizat directorul Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie.
Dupa Al Doilea Razboi Mondial si instaurarea regimului comunist, in 1950 tara a fost reorganizata dupa model sovietic. S-au creat regiuni impartite in raioane. Initial s-a pornit de la 28 de regiuni, numarul acestora reducandu-se pana la 18, dar Maramuresul a ramas mereu pe harta adminsitrativa, cooptand si raionul Viseu din desfiintata regiune Rodna.
„Regionalizarea dupa model sovietic a durat pana in 1968. Atunci, dupa venirea la carma partidului a lui Nicolae Ceausescu, care dorea sa se distanteze la Moscova, se decide revenirea la formula traditionala a judetelor. In 1968, judetul Maramures nu mai are decat o parte din Maramuresul traditional. El include judetul Maramures interbelic, dar resedinta nu e la Sighet, cum a fost in perioada interbelica, ci la Baia Mare, acolo unde a fost resedinta regiunii – regiunea s-a numit Baia Mare si apoi Maramures”, a mai spus Viorel Rusu.
Pentru cei care suporta adevarul, o realitate istorica care nu este menita sa diminueze mandria de a fi maramuresean, ci sa respecte principiul obiectivitatii.
„In timp, termenul de Maramures a ajuns sa desemneze o alta realitate istorica, incluzand teritorii care n-au avut legaturi istorice cu Maramuresul”, a subliniat directorul Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie.
Despre motivatia reorganizari administrative din 2011
Astazi, se discuta despre o noua impartire administrativa, insa, pentru prima oara Maramuresul ar disparea de pe harta Romaniei. Motivatia schimbarii, cea despre care al 14-lea Dalai Lama spunea ca nu vine din cer, ci din actiunea umana, consta in crearea unor regiuni mai mari care sa poata sa acceseze mai multi bani europeni, dupa cum au afirmat presedintele Traian Basescu si primul ministru Emil Boc. Ulterior, motivatia a fost demontata de Comisia Europeana care a negat ca accesarea unor finantari este conditionata de o reorganizare teritoriala.
„Romania nu poate ramane pe o impartire administrativa facuta acum 50 de ani, prin Legea 2 din 1968, lege care este caduca din foarte multe puncte de vedere. Este o problema si sensibila si dificila, pentru ca trebuie sa ai in vedere aspecte de natura economica, geografica, demografica si proiectele de dezvoltare. Chiar astazi am primit un telefon de la o doamna din Baia Mare, extrem de alertata ca nu cumva sa punem in pericol integritatea statului si sa repetam un cosmar istoric precum cel din 1948. E rezultatul unei manipulari grosolane, pentru ca aceasta regionalizare administrativa nu se va face pe criterii etnice si in Romania niciun guvern nu va permite o astfel de impartire. Ratiunile sunt strict economice si au in vedere conditia noastra de tara europeana, practicile europene de dezvoltare sunt pe regiuni mai mari, intre 800.000 si 2-3 milioane de locuitori. O astfel de impartire va permite regiunilor mai mari sa acceseze direct fonduri de la Uniunea Europeana, fara sa mai treaca prin Bucuresti”, a precizat senatorul Gheorghe Barlea (PDL Maramures).
Vicepresedintele Consiliul Judetean Maramures, social-democratul Calin Matei, spune insa ca motivatia puterii este falsa.
„La ultimul Consiliul National de la Bucuresti l-am intrebat pe europarlamentarul Victor Bostinaru daca aceasta regionalizare este o cerinta a UE. Mi-a raspuns ca nu e. Ei, pe noi nu ne mananca, da’ ne scarpinam. Argumentul lui Basescu, de accesare a fondurilor europene pentru proiectele mari, este fals! O sa va dau un exemplu: drumul Baia Mare – Vaja, care trebuia sa deschida Regiunea de Nord-Vest catre Spatiul Schengen s-au trecut la prioritati guvernamentale si apoi a fost scos, politic, de pe lista investitiilor prioritare”, a precizat Calin Matei.
Cine mai apara interesele Maramuresului la Bucuresti?
Din punct de vedere sentimental si istoric, proiectul de regionalizare a Romaniei a declansat o opozitie vehementa pentru ca Maramuresul ar disparea de pe harta. De asemenea, din punctul de vedere al oportunitatii, se incearca deslusirea substratului: de ce acum? Iar din punct de vedere economic, se discuta despre avantaje si dezavantaje care ar deriva dintr-o eventuala punere in practica a proiectului PDL. Reactiile politicienilor locali: cei din opozitie se impotrivesc, cei de la putere inghit in sec, se ascund prin birouri si tac disciplinat, neopunandu-se ordinului trasat de sefii politici din Bucuresti.
„Proiectul de regionalizare avansat de presedintele Basescu si preluat de guvern, care in urma cu putin timp spunea pana in 2013 trebuie sa ramanem in acest sistem, nu va da nicio sansa Maramuresului sa ramana entitate administrativ-teritoriala. Este de-a dreptul dramatic ceea ce se intentioneaza, pentru ca Maramuresul a fost voievodat, a avut descalecatori de tara, Dragos si Bogdan, a fost comitat in regatul Ungariei, a fost regiune in regimul comunist si i s-au arondat parti mari din judetele Salaj si Somes. Nu va mai exista Maramures in aceasta intentie a actualei puteri, care a intrat intr-o stare de delir”, a declarat deputatul Vasile Berci (PNL Maramures).
L-am intrebat pe vicepresedintele Consiliul Judetean Maramures, Calin Matei, cine apara interesele Maramuresului la Bucuresti?
„In urma cu trei saptamani, presedintele Man se opunea clar acestei chestiuni. In urma cu doua zile, accepta. Normal, ca-i la putere. Pocol, prefectul judetului, inteleg ca nu prea stie despre ce-i vorba. Parlamentarii au fiecare ideile lor… Cred ca singurul lucru care ne poate apara pe noi, maramuresenii, este provocarea unui referendum. Noi speram ca pozitia Guvernului sa fie una echilibrata, sa se trezeasca in al 16-lea ceas. Risca sa arunce tara in haos, chiar in miscari ample de protest! Si nu exagerez cand spun treaba asta”, a precizat Calin Matei.
Insa, dupa ce presedintele Consiliului Judetean si al PDL Maramures, Mircea Man, s-a declarat public de acord cu varianta de regionalizare pe care Guvernul Boc a amenintat ca o va pune in practica prin asumarea raspunderii, a revenit, printr-un comunicat postat pe site-ul institutiei pe care o conduce, precizand ca „va lupta pentru pastrarea identitatii Maramuresului”. Scepticii spun insa ca n-are nici capacitatea, nici parghiile si nici anvergura sa o faca.
Singurul democrat-liberal „cu voce” la Bucuresti pare a fi fostul prefect, senatorul Gheorghe Mihai Barlea, vicelider al grupului PDL din Senat. Nascut in Maramuresul istoric, in satul Nanesti (comuna Barsana), el sustine ca va milita pentru pastrarea pe harta a judetului si spune ca decizia trebuie sa le apartina cetatenilor, nu oamenilor politici.
„Impartirea administrativ teritoriala poate fi subiectul unui referendum, e oportun, vital. Trebuie sa se exprime vointa marii majoritati. I-am spus ieri primului ministru ca problema nu este doar complexa, ci si extrem de sensibila. In consecinta, guvernul are obligatia sa puna in valoare toate argumentele pentru a convinge populatia ca o reimpartire administrativ-teritoriala e in beneficiul Romaniei. Stiu, sunt foarte multe sensibilitati in judet, atitudini sincere si de apreciat, dar va reamintesc cat de neproductiva a fost perioada 2000-2004 cand, intr-o veselie suspecta, s-au facut din sate comune si din comune orase, am facut varza geografia tarii si am risipit aiurea bani care puteau fi orientati spre obiective mai utile comunitatilor. N-a fost bine. E momentul sa ne corectam si erorile, dar sa nu producem altele mai grave”, a precizat senatorul Gheorghe Barlea.
Opozitia politica sustine ca nu e momentul unei asemenea mutari administrative si acuza PDL ca incearca sa compenseze iminenta pierdere a puterii in foarte multe judete, iar UDMR ca isi face jocurile pentru a obtine conglomerate in care sa detina conducerea pe criterii etnice.
„Nu este oportun. O chestiune de genul asta presupune timp, analize fundamentate, demografice, economice, de impact social, care nu s-au facut. S-a trezit Basescu, a mers la televizor… Ba s-a mai trezit inca unu’ din PDL sa mearga sa spuna ca si-o asuma guvernamental. Mi se pare o distragere a atentiei de la situatia grea in care se afla Romania. Nu poti sa faci regionalizare dupa ureche, nu poti sa desfiintezi judetele pentru ca tu pierzi alegerile locale”, a spus Calin Matei.
Un proiect „facut pe genunchi”, la foc automat
In tot acest taraboi politic, cat de iminenta e punerea in practica a proiectului de regionalizare si care ar fi argumentul pentru care Maramuresul n-ar trebui alipit unei alte structuri administrative?
„O impartire administrativ-teritoriala vine cu un pachet de legi, care inseamna o perioada lunga de timp, fiindca sunt legi oraginice, care pot fi adoptate cu doua treimi din voturile parlamentarilor. Trebuie sa se modifice toata legislatia care reglementeaza administratia publica, finantele si finantarile administratiilor publice, legislatii care vizeaza institutiile deconcentrate… E un proces de durata, nu se poate ca astazi sa avem capitala judetului la Baia Mare si maine nu. In plus, perioada asta de translatie extrem de dureroasa. Vedeti ce s-a intamplat cu Sighetul sau cu Satu Mare atunci cand n-au mai fost capitale de judet”, a declarat Stefan Gonczi, doctor in stiinte economice.
Influenta regionalizarii asupra economiei Maramuresului
Desi Stefan Gonczi e convins ca politicienii din Maramures sunt „prea mici pentru a juca in piesa asta, de-a regionalizarea”, obiectivitatea ne obliga sa recunoastem adevarul. In 2009, de pilda, judetul avea sold financiar negativ, dand la stat 462 de milioane de lei si primind cu 185 de milioane de lei mai mult, adica 647. Profesorul Gonczi spune ca unul dintre factorii care au dus la scufundarea economica ar consta si in proasta gestionare a perioadei in care Maramuresul a fost declarat zona defavorizata.
„Dezvoltarea Baii Mari s-a datorat unui singur lucru: a fost declarat zona defavorizata. Insa nici acest lucru nu l-am gestionat corespunzator. Cei mai multi din care au avut initiative economice in zonele defavorizate din judet nu erau localnici. I-am imbogatit indirect pe altii. N-am avut abilitatea sa sustinem dezvoltarea firmelor maramuresene, care sa produca si dupa ce a fost eliminata facilitatea de zona defavorizata. Am ramas cu nimic. Iar acum, Maramuresul, ca-i in forma asta, ca-i impartit in doua, in cinci, o spun de cativa ani si s-au suparat pe mine mai multi conducatori, nu genereaza atatea fonduri incat sa se intretina singur. Fara ajutorul altora nu putem sa existam. Nu ne putem plati pensii, somaj, cheltuieli aferente obligatiilor sociale. Nu putem sa ne ducem in spinare obligatiile sociale fata de propriii cetateni”, a spus Stefan Gonczi.
Vicepresedintele Consiliul Judetean Maramures, Calin Matei, spune ca Maramuresul compenseaza soldul negativ prin aportul adus la istoria, cultura si recunoasterea internationala a tarii.
„Este adevarat, Maramuresul e ramas in spate economic, consuma mai mult decat produce, dar asta nu de acum, ci de pe vremea subventiei mineritului. Totdeauna a fost asa, poate si din cauza specificului zonei. In schimb, Maramuresul a compensat cu multe altele, nu numai in bani, pentru numele Romaniei”, a mentionat Calin Matei.
PDL are oponenti chiar in interiorul partidului
Proiectul regionalizarii are oponenti chiar si in principalul partid de guvernamant. Primul lider PDL care ia in calcul refrendumul si care e sceptic ca o reorganizare administrativa de o asemenea amploare se va produce, asa cum a anuntat Guvernul, pana in toamna acestui an, este senatorul din Maramuresul istoric, Gheorghe Barlea. Mai mult, acesta sustine ca va milita pentru o alta impartire, in care Maramuresul sa fie regiune.
„Daca se va pune referendumul in aplicare, atunci este posibil ca pregatirile sa dureze mai mult. Depinde cum se vor negocia aceste chestiuni si la nivelul guvernarii, dar si la nivelul tuturor fortelor politice, a societatii civile si, mai ales, sa avem explicatii pertinente pentru cetateni. I-am spus, fara niciun echivoc, primului ministru, ca e nevoie de asa ceva pentru a nu se petrece deformari vizavi de obiectivele procesului de reimpartire administrativa. Va trebui gandita o a doua etapa, in ceea ce priveste comunele. Avem o padure de comune si doua treimi din ele nu-si acopera nici 15% nevoile bugetare din resurse proprii. Optiunea mea este un judet Maramures, care sa cuprinda Maramuresul si Satu Mare (in intregime Satu Mare sau macar o parte a lui), cu capitala la Baia Mare. Voi anunta acesta optiune si vom formula un punct de vedere al Maramuresului, al organizatiei PDL si al Consiliului Judetean”, a precizat senatorul Gheorghe Barlea (PDL Maramures).
„Eu sunt un tip mai conservator, n-am sa va spun unde trebuie alipit Maramuresul. Daca tot e sa se faca regionalizare, vad capitala la Maramures, sa fie foarte clar. Si cat o sa pot o sa ma zbat pe treaba asta”, a completat vicepresedinte Consiliul Judetean Maramures, Calin Matei.
Cine pierde din reorganizarea administrativa
L-am intrebat pe unul dintre putinii maramureseni cu experienta atat in adminsitratie publica cat si in economie, fost subprefect al judetului si doctor in stiinte economice Stefan Gonczi, cine si ce pierde din aceasta anuntata reorganizare teritoriala.
„Daca discutam de actuala structura, singurul care pierde este municipiul Baia Mare, care va pierde institutiile judetene. Asta inseamna o masa importanta de disponibilizari care va ingrosa masa critica a somerilor din judetul Maramures. In al doilea rand, vor creste costurile sociale, fiindca oamenii care se disponibilizeaza si vor fi sustinuti de catre stat. Din punct de vedere economic, se reduce cererea – nefiind asa de multi oameni care castiga, vor cere mai putini. Iar piata se regleaza imediat cererii, oferta va scadea, deci si ce producem in momentul de fata pe teritoriul judetului, scazand cererea, va scadea si oferta”.
Gonczi spune ca nu trebuie exclus din calcul faptul ca se va disponibiliza o categorie speciala de oameni, respectiv cei care lucreaza in administratie.
„M-as mira sa se intample ca si in minerit. Un miner mai stie sa sape, sa mute de ici colo, insa ce se va intampla cu cei din administratia judeteana care erau eminamente educati, pusi sa gandeasca, nu sa care capsuni in Spania sau in Italia. In plus, acum s-a generat un stres general. Exista si un punct pozitiv, cheltuielile cu functionarea statului, asa cum se gandeste, ca vom avea opt judete, costurile functionarii statului se reduc”, a precizat Gonczi.
Reorganizare prin asumare = referendum
Daca guvernul Boc isi va asuma raspunderea pe proiectul de regionalizare anuntat, opozitia ameninta ca va contesta la Curtea Constitutionala. Pana atunci insa, liderii politici ai opozitiei din judet se pregatesc sa contracareze scenariul guvernului printr-un referendum.
„Desfiintand judetele, aruncam tara intr-un haos din care Dumnezeu stie cand se va iesi. USL va iesi in presa cu un apel adresat presedintelui CJ Maramures, Mircea Man, pentru ca legea referendumului spune ca nu se pot face modificari de natura administrativ-teritoriala fara refrendum. Intrebarea trebuie sa fie foarte simpla: Doriti desfiintarea judetului Maramures? Asta trebuie sa faca Mircea Man, presedintele tuturor maramuresenilor”, sustine deputatul Vasile Berci (PNL Maramures).
Vicepresedinte Consiliul Judetean Maramures, Calin Matei, spune ca refrendumul se poate face si fara vointa liderului local al PDL, care e si presedintele CJ Maramures.
„Am studiat legea referendumului, legea nr. 3 din 2000, si voi initia un referendum pentru judetul Maramures, pentru ca inima mea imi spune ca maramuresenii nu pot sa fie pusi la colt dupa cum doreste un guvern. Maramuresenii trebuie sa voteze, este o problema de interes judetean. Legea spune ca un refrendum poate fi asumat de presedintele CJ sau de o treime din consilierii judeteni. Voi avea alaturi o treime din colegii mei pentru a demara aceasta operatiune administrativa si sa vedem ce doresc maramuresenii”, a declarat Calin Matei.
Maramureseni din strafundul istoriei sau doar prin adoptie, noi, toti cei care locuim acest teritoriu de la marginimea nord-vestica a Romaniei asistam, pasiv sau activ, la o noua incercare de stergere de pe harta a Maramuresului. Pana acum, tentativele niciunei puteri politice nu au avut sorti de izbanda, insa cine stie cat mai conteaza astazi pentru puterea politica a tarii ceea ce scepticii rationali numesc „sentimentalism”, „mandrie”, „identitate”.
Iar pana la verdict, n-avem voie sa tacem, pentru ca nu tace nici Maramuresul. Tapureste.
CITESTI SI:
COMENTARIU – REGIONALIZARE – Desfiintarea Maramuresului, un abuz ce mutileaza harta Romaniei
REGIONALIZARE – Mircea Man, convins de Boc sa renunte la Consiliul Judetean (VIDEO)
REGIONALIZARE – Basescu vrea reorganizarea administrativa a Romaniei in opt judete
MARAMURESUL, INGHITIT DE CLUJ – Premierul Boc le-a expus deputatilor PDL scenariul regionalizarii Romaniei
PLANURI – Autoritatile maramuresene vor sa inceapa regionalizarea cu desfiintarea localitatilor mici din judet
UDMR vrea schimbarea granitelor actualelor judete
Fostul ministru al agriculturii, Gheorghe Flutur, militeaza pentru regionalizarea Romaniei
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
