Suferinta te apropie de Dumnezeu si de semeni si poate sa iti predea cea mai buna lectie de viata, este concluzia la care a ajuns un barbat paralizat la pat din comuna maramureseana Botiza, Gheorghe Petreus. Desi suferinta ne demoralizeaza pe cei mai multi dintre noi, pentru Gheorghe Petreus acesta a fost modul prin care s-a apropiat mai mult de Dumnezeu si a ajuns sa le dea celor din jur o lectie despre cum trebuie sa lupte impotriva bolii ca sa iasa invingatori. Nu e o lectie despre care barbatul vorbeste din auzite, ci e una pe care a urmat-o chiar el. Barbatul a decis sa scrie o carte despre viata lui, despre cum a trait 30 de ani, imobilizat la pat, stand neclintit pe spate, abia putand sa-si miste degetele.
Lansarea cartii ”Sublimul suferintei” scrisa de Gheorghe Petreus a avut loc astazi, 6 august, la Caminul Cultural din Botiza, iar cei apropiati au avut grija sa-i pregateasca autorului un eveniment asa cum merita.
La o varsta la care jocurile copilariei si bucuria de a trai ar fi trebuit sa il preocupe, Gheorghe Petreus a simtit cum viata lui incepe sa se schimbe… in rau si sa urmeze o alta traiectorie decat cea pe care si-ar fi imaginat-o copilul si familia acestuia. La 12 ani, acesta s-a imbolnavit de poliartrita reumatoida, iar de atunci, n-a mai fost la fel, dupa cum singur isi aminteste.
Ca o epava gata sa se scufunde
”Eu, copilul zburdalnic si plin de viata, copilul care iubea atat de mult libertatea cu toate bucuriile ei, copilul care isi dorea atat de multe de la viata si visa asa de frumos… Da, eu… copilul de doar 12 ani si cateva luni, am ajuns prizonierul acestei cumplite boli, toate pentru mine, stingandu-se… Nici lacrimile, nici strigatele mele disperate nu ma mai puteau ajuta. Eram ca o epava gata sa se scufunde”, a scris Gheorghe Petreus in cartea sa.
Mintea si degetele l-au ajutat sa simta lumea
Spre deosebire de altii, care in aceeasi situatie ar fi renuntat la lupta cu boala, barbatul a mers mai departe, luptand eroic, desi nu de putine ori simtea ca nu mai poate, ca totul ar trebui sa se sfarseasca pentru ca suferinta data de boala e prea cumplita. Dupa 30 de ani de stat la pat, in care doar degetele si mintea l-au ajutat sa simta lumea, barbatul a reusit sa scrie o carte despre viata lui.
Niciodata nu stii ce ajungi maine sau poimaine
”Sublimul suferintei” povesteste modul in care si-a trait suferinta. In carte, acesta impartaseste din experienta sa, dar – mai important – incearca sa-i convinga pe altii aflati in suferinta sa nu se lase rapusi, sa lupte neincetat. ”Am doua mesaje. Pentru cei bolnavi, le spun sa nu se lase descurajati de greutati. Al doilea. pentru cei care sunt sanatosi: sa stie ca sunt sanatosi, dar ca, de fapt, sufletele lor sunt de multe ori pustii si goale. Niciodata nu stii ce ajungi maine sau poimaine. Dragostea si credinta pot sa invinga orice suferinta, orice neputinta daca crezi cu adevarat”, a spus Gheorghe Petreus.
Barbatul din Botiza crede ca ”fara credinta, fara dragoste, fara iertare, fara smerenie, suntem niste marionete in mainile destinului”, dar ”sa fii un adevarat om trebuie sa fii asa cum te-a creat Dumnezeu: bun, intelept din punct de vedere spiritual si sa nu te lasi invins”.
O carte scrisa la laptop cu o sarma in forma de carlig
Acesta a scris cartea timp de patru luni, perioada in care a redactat fiecare rand din volum la laptop, cu ajutorul unei sarme indoite sub forma de carlig. ”Imi pun laptopul aici in pat. Am un carligut din sarma indoita si cu el bat pe taste. In februarie m-am apucat si in mai am terminat. Eu de obicei sunt cam pisalog, vorbesc mult si… in acele momente cand eram singur vorbeam cu mine insumi. Si asa m-am apucat sa scriu, am zis: «Doamne da-mi putere!» Si scriam pana ma durea mana. Nici nu m-am gandit ca voi ajunge aici”, a mai aratat Gheorghe Petreus.
Ghita ne e pilda noastra zilnica, sustin oamenii din Botiza
Despre maramuresean toata lumea are vorbe bune, spunand ca e un optimist si nu se pange niciodata, asa cum suntem tentati fiecare sa procedam atunci cand ceva nu merge bine in viata noastra. ”De 30 de ani, Gheorghe Petreus sta neschimbat, neintors pe pat. As propune fiecaruia dintre noi dupa o masa copioasa seara sa ne culcam si sa dormim o noapte intreaga pe spate, sa nu ne intoarcem deloc, nici pe dreapta, nici pe stanga, sa stam nemiscati asa cum sta Ghita. Noi ne plangem imediat cand dam de greu, dar Ghita nu se plange nimanui, asa sta, zi si noapte, vara, iarna. Ne e pilda, asa cum e el neschimbat. Cea mai mare durere i-a fost cand a murit mama lui, care a fost sprijinul sau. Si atunci si-a revenit din durere si si-a pus incredere in Dumnezeu sa mearga mai departe”, a precizat preotul Isidor Berbecaru.
Nu a mai vrut sa planga de cand si-a ingropat mama
Si, intr-adevar Ghita, asa cum il numesc prietenii a afirmat la lansarea cartii, ca de acum 6 ani, de cand i-a murit mama, n-a mai plans, n-a mai vrut sa arate nimanui cat de mult sufera. ”De 6 ani nimeni nu m-a vazut plangand. Cand a murit mama mea, am mers cu un prieten in padure si acolo am urlat. Mi-am zis ca nimeni nu mai trebuie sa ma vada plangand. De abia acum imi dau lacrimile”, a mai relatat Gheorghe Petreus.
Sublimul suferintei, bun de pus langa Jurnalul fericirii
Cartea botizeanului a fost comparata de directorul Bibiliotecii Judetene Petre Dulfu, Teodor Ardelean chiar cu celebrul scriere al lui Nicolae Steinhardt, monahul de la Rohia, ”Jurnalul fericirii”. El a propus ca volumul scos de botizean sa fie tradus in limba engleza pentru a ajunge sa fie cunoscut si americanilor, care ar merita o asemenea lectie de viata.
O carte adevarata, nu un asasinat forestier
”Sunt carti care nu meritau sa fie publicate, sunt asasinate forestiere. Aceasta lucrare e o carte adevarata. Aici e altceva, aici e intai trairea si apoi marturisirea. E o carte-confesiune, o carte-marturisire cum nici unul dintre noi nu putem scrie. Eu as propune ca aceasta carte sa fie tradusa si in engleza, sa le fie de folos si americanilor si altora. Astfel de carti nu s-au mai publicat. Oameni ca Ghita se tanguiesc, se sinucid. Aceasta bunatate trebuie sa se marturiseasca si in alte spatii”, a propus Teodor Ardelean.
Taranii au lasat muncile campului si au venit la lansarea cartii
Evenimentul s-a bucurat de o prezenta numeroasa din partea localnicilor. Oamenii au venit sa asiste la aceasta lansare, despre care spun ca este un eveniment pentru comuna Botiza. Lumea a venit insa in primul rand pentru a fi alaturi de Ghita, despre care spun ca e prietenul lor, fiind o persoana sociabila si prietenoasa cu toti. ”Stau usa in usa, ii pun bluza sub cap, ii deschid fereastra, ii trag perdeaua. Mi se pare ca Dumnezeu este cu el, Dumnezeu a fost cu el si va fi cu el. A facut un pas extraordinar pentru noi, pentru Botiza, pentru toti oamenii”, a spus unul dintre vecinii lui Ghita.
Nu sunt scriitor, dar am sa mai scriu
La lansarea cartii care a avut loc la Caminul Cultural din Botiza au participat si consilierul primului ministru, Ioana Lese, cea care l-a incurajat pe barbat sa scrie o carte despre viata lui. De asemenea, a fost prezent presedintele Consiliului Judetean Maramures, Mircea Man, consilieri judeteni si directori de institutii. Cartea ”Sublimul suferintei” a putut fi cumparata chiar de la eveniment, fiecare oferind cat a putut si cat l-a lasat inima. Mircea Man a dat asigurari ca va ajuta la promovarea cartii. Ghita a spus ca el nu se crede scriitor, doar a vrut sa scrie ce simte. Totusi, el are de gand sa mai scrie carti.
Cum poate fi cumparata cartea
Doritorii pot sa se intereseze de carte la numarul de telefon 0262.334.267. Iar daca doriti o incurajare, vreti sa-l cunoasteti pe Ghita, invingatorul in lupta cu boala, doriti sa-l ajutati sau pur si simplu doar sa-l salutati il gasiti in localitatea Botiza, pe strada Sasu numarul 263.
Sursa: Camelia Tocaci
– Servicii de creare site web
