Agenţia Naţională de Meteorologie monitorizează stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă pe toţi versanţii din ţară. Pe lista versanțiilor cu pericol de avalanșă se află judeţul Maramureş.
„În Munţii Rodnei, la peste 1.800 metri, stratul superior este format din zăpadă cu coeziune slabă între cristale, depusă peste un strat ușor consolidat, în care regăsim plăci de vânt mai vechi și cruste subțiri de gheață. În zonele adăpostite și pe văi se găsesc depozite însemnate de zăpadă, cu rezistență relativ scăzută. Declanşarea avalanşelor va fi posibilă la peste 1800 m chiar şi la supraîncărcări slabe, mai ales pe pantele înclinate, iar sub 1800 metri, declanșările sunt posibile în cazuri izolate, la supraîncărcări mari”, a explicat Cristian Grecu, meteorolog în cadrul ANM.
Stratul de zăpadă care depăşeşte un metru în zonele montane îmbie turiştii la un tip de mişcare mai puţin cunoscut. Excursiile cu rachete, acele dispozitive care permit turistului să nu se afunde în zăpadă, oferă clipe de neuitat, într-un peisaj cu adevărat spectaculos, dar pericolul de avalașă este la fiecare pas.
Unde este zăpadă afânată, îngheţată. Rachetele au aceste gheare care agaţă în momentul în care urci. Partea verde te ajută să nu te scufunzi în zăpadă. Acestea trebuie scoase, sunt aceşti tepi ascuţiţi”, a explicat Gabriel Bonaciu, operator în turism.
Acestea sunt aşa-numitele rachete, pe care turiştii le încalţă atunci când ajung în zone montane înalte, cu strat de zăpadă foarte mare. Înainte de a ne aventura însă pe munte, este bine să ne interesăm de riscul de avalanşă şi să anunţăm Salvamontul de intenţiile noastre.
“Pe lângă faptul că sunt anunţaţi salvamontiştii, avem centre la Vârtop, la Stâna de Vale, la Şuncuiuş la Cavnic, avem şi patrule montane de jandarmi. E foarte bune să le spunem care este traseul, că e de platou sau de urcare. E bine să lăsăm vorbă, iar de la pensiuni e bine să ne informăm şi să le spunem unde mergem în drumeţie. El ştie că ne aflăm într-o anumită zonă şi că ne ducem undeva”, susține Gabriel Bonaciu.