Avem parte de o perioadă cu multe ploi. În plus, să nu uităm că suntem în plin sezon al furtunilor de vară, cu multe descărcări electrice. Iar România are cea mai mare rată de decese produse se trăsnete din Europa. Cum se formează acestea și în ce condiții devin periculoase, aflăm de la Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme.
Legat de furtuni, și mai precis de apariția norilor, pentru că particulele de nori se formează pe anumite particule de aerosoli din atmosferă, iar poluarea contribuie la concentrației de aerosoli și atunci crește concentrația de particule. Cumva există o influență între aerosoli, poluare, să spunem, și apariția norilor. Este un lucru destul de studiat în prezent, în special din punct de vedere al schimbărilor climatice, sau mai bine zis bilanțul radioactiv al Pământului, toate legăturile acestea dintre poluare, aerosoli, nori și bilanțul radioactiv, deci cantitatea de radiații pe care o primim de la soare sunt foarte importante.
Regiunea de sud-vest a României, cea mai expusă la aceste fenomene
Noi am studiat o bază de date a mortalității produse de trăsnete. Între 1999 și 2015 am avut cam 40 de victime pe an. Numărul acesta a scăzut, și în prezent cred că sunt undeva la 20 de persoane care mor în fiecare an din cauza trăsnetelor.
Regiunea de sud-vest a României e cea mai expusă la aceste fenomene. De ce? Pentru că acolo avem o concentrație mare de trăsnete. Acolo se produc multe furtuni care produc descărcări electrice. Și atunci, combinația dintre descărcări electrice, cu o proporție mare a populației în mediul rural, duce la apariția unui exces în mortalitate.
E cea mai mare mortalitate cauzată de trăsnete. Când am făcut studiul nu am realizat acest lucru, dar apoi, comparând cu alte țări din Europa, am realizat că avem practic cea mai mare mortalitate.