România, la 100 de ani: Populaţia se reduce cu cinci români pe oră

România, în anul Centenarului, se confruntă cu cel mai mare dezastru demografic de până acum. Datele arată că în fiecare oră populaţia scade cu 5 români, iar unde nu scade, pleacă, deoarece suntem pe locul doi la migraţie. În acest condiţii se pune întrebarea cine va fi aici peste alţi 100 de ani.

Rata totală de fertilitate în România a scăzut sub pragul critic (de 2,1 sub care are loc scăderea populaţiei) ajungând la un minim istoric de 1,428 la care vorbim de un declin demografic în care populaţia se reduce cu cinci români în fiecare oră. Datele apar într-un proiect depus la Parlament prin care se încurajează naşterile noi, iar mamele să poată ieşi la pensie mai devreme.

Aici expunerea de motive: https://www.senat.ro/legis/PDF/2018/18b339EM.pdf

Un document care arată că în ţara nostră se nasc sub 200.000 de copii pe an.

„Dacă se menţine acelaşi ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piaţa muncii ce va rămâne fără salariaţi cât şi bugetele de sănătate şi de pensii care vor avea nevoie de sprijn tot mai mare de la bugetul de stat”, se arată în proiectul depus la Senat şi semnat de zeci de parlamentari.

Moldova a înregistrat, de exemplu, în ultimii 20 de ani, o reducere la jumătate a natalităţii. În 1990, în Vaslui, se năşteau 8.377 de copii, iar în 2010 numărul acestora a ajuns la 4.464. Practic se înregistrează o prăbuşire a natalităţii cu 47%. Scăderi majore se înregistreză şi în celelalte judeţe: Botoşani (46%), Neamţ (44%), Bacău (42%) şi Galaţi 40%.

Infertilitatea este şi ea o problemă majoră. Statisticile arătau, în urmă cu câţiva ani, că circa 25% dintre tinerele cupluri au probleme de infertilitate.

Statul a încercat să vină cu un program naţional în acest sens. Totuşi, acesta nu prevede o sumă care să acopere integral procedura de fertilizare in vitro, mai ales dacă ea trebuie repetată.

Potrivit normelor anunţate pentru 2017-2018, numărul procedurilor decontate în cadrul acestui program este de 835, iar suma alocată este de 6.188 lei pentru o procedură, una singura fiind aprobată pentru un cuplu care se încadrează în criteriile de eligibilitate.

În Bucureşti, primarul Gabriela Firea a lansat un program care a arătat reala problemă şi interesul. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, în martie 2018, proiectul de hotărâre care prevede acordarea de vouchere în valoare de 13.800 de lei cuplurilor infertile pentru acoperirea costurilor pentru fertilizarea in vitro. De asemenea, proiectul prevede şi stabilirea unui buget multianual de 10.800.000 de lei, pentru perioada iunie 2018 – decembrie 2019, pentru aproximativ 1.000 de beneficiare.

167 de cupluri s-au înscris în 14 iunie, în prima zi, în programul derulat de Primăria Capitalei “O şansă pentru cuplurile infertile”.

Doar că acest ajutor nu poate remedia situaţia existentă la nivel naţional, iar în zona rurală rămâne şi problema legată de lipsa de diagnosticare şi tratament.

Mai sunt şi cupluri, nu puţine, care amână naşterea unui copil din cauza problemelor economice.

Un studiu făcut public de Institutul Naţional de Statistică arăta că, în cel mai pesimist scenariu, în anul 2060, în România populaţia va fi de 12,5 milioane locuitori, iar varianta medie- România ar urma să aibă o populaţie rezidentă de 13,8 milioane locuitori.

La toate se adaugă exodul populaţiei.

Potrivit ultimelor estimări, peste cinci milioane de români sunt în străinătate. Un raport ONU arată că suntem pe locul doi, după Siria, în ceea ce priveşte migraţia în ultimii 10 ani.

„România nu are o evaluare serioasă a deficitului de pe piaţa forţei de muncă pe sectoare şi ocupaţii şi este departe de a avea o abordare sistematică a imigraţiei ca forţă de muncă şi tampon pentru îmbătrânirea populaţiei”, a spus, recent, Luciana Lăzărescu, de la Centrul de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor (CDCDI), în cadrul conferinţei finale a proiectului de cercetare „Move”.

Cotidianul Gândul şi agenţia MEDIAFAX vor lansa, în curând, o campanie media cu privire la situaţia românilor plecaţi, dar şi efectele exodului. Vor fi abordate teme precum generaţia născută peste hotare, care nu mai ştie limba română, satele rămase goale acasă, dar unde se ridică zilnic vile din banii trimişi, până la depresie, boala cruntă de care suferă mulţi dintre cei plecaţi şi cum s-a născut „Sindromul Italia”.