România va adera aerian şi naval la Spaţiul Schengen în martie 2024. Este decizia luată în această seară de oficialii de la Bruxelles. Austria, principalul opozant al intrării în spaţiul european de liberă circulaţie, este de acord cu măsura. Vestea a fost confirmată şi de premierul Marcel Ciolacu, miercuri seara.
Premierul Marcel Ciolacu anunță, miercuri seara, că „după 13 ani, în sfârșit România va intra în Schengen”. „Avem acord politic în această privință! Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă. Implicit, Portul Constanța își va crește exponențial importanța”, spune Ciolacu.
Premierul este convins că în 2024 vor fi închise negocierile și pentru frontiera terestră. „La acest proiect național s-a muncit extrem de mult. Le mulțumesc tuturor celor implicați și în mod special colegilor mei din acest Guvern care au continuat demersurile chiar dacă anul trecut ușa Schengen părea complet închisă”, a mai spus Ciolacu.
Şansele intrării României în spaţiul de liberă circulaţie au crescut după ce Olanda a aprobat, pe 21 decembrie, poziţia guvernului ţării în favoarea aderării Bulgariei ca membru cu drepturi depline la spaţiul fără frontiere Schengen. Astfel, Austria şi-a relaxat poziţia privind intrarea României în Schengen, renunţând la dreptul de veto. După negocieri intense, s-a stabilit că România va adera la spaţiul Schengen în două etape: iniţial, cu frontierele aeriene şi navale, ulterior terestru, potrivit surselor Observator.
Dosarul Schengen a fost linia directoare a politicii externe a României în 2023, care a trecut de la dezamăgirea generată de veto-ul Austriei din 2022, la poziţia tranşantă avută în ultimul Consiliul European, când a cerut Vienei un plan clar de aderare a ţării noastre la spaţiul european de liberă circulaţie.
Deşi înalţii oficiali austrieci au vehiculat că ar accepta România în spaţiul aerian Schengen, mesajul de la Bucureşti a fost că, în cazul în care această primă fază ar fi acceptată, trebuie să existe un plan al integrării complete, anume cea terestră, în 2024.
Viena ne-a refuzat aderarea la Schengen pe motiv că lăsăm emigranţii clandestini să ajungă în Austria. Bucureştiul a ripostat cu cifre – cel mult două procente dintre migranți au călătorit prin România, majoritatea au mers prin Serbia și Ungaria. De la începutul anului, poliţiştii noştri de frontieră au oprit să iasă din ţară aproape 12.000 de emigranţi ilegali. În toamnă, premierul Ciolacu ameninţa să atace Austria la Curtea Europeană de Justiţie pentru că România pierde şase miliarde de euro fiindcă nu este primită în spaţiul european de liberă circulaţie.