Pentru a face tandari singuratea in care ne zbatem cu totii – fie ca suntem chiar singuri, fie ca ne simtim asa si cand suntem in mijlocul celorlalti -, apelul la idoli este unul la indemana. Am coborat eroii mitici din cerurile prea indepartate si am construit idolii moderni pe pamant. Suficient de apropiati incat sa putem relationa cu ei si sa ne molipsim de maretia lor, suficient de indepartati ca sa ii privim cu veneratie mereu si sa nu ne poata rani.
Instrainati chiar si de noi insine, idolii nostri sunt cei care ne coloreaza universul cenusiu in nuante stralucitoare. In lumea lor, a idolilor la care ne inchinam, nu exista durere, nu s-au insinuat, inca, deceptiile, nu exista nici macar povara timpului. Ne proiectam sinele in acest univers paralel si reinvatam sa descoperim bucuria, zambetul, extazul. Ne aruncam la gunoi, ca pe o haina demodata, sinele blazat si ne imbaiem in aureola idolilor nostri pentru a renaste.
Avem nevoie de idoli in fiecare zi, pentur ca avem nevoie de repere intr-o lume in care nicio regula nu mai pare a functiona dupa tiparele prestabilite. Avem nevoie de eroii nostri in fiecare marunt demers cotidian, care ne ameninta sa ne striveasca sub banalul lui. Avem nevoie de modele adevarate atunci cand singuratatea musca din noi cu salbaticie.
In tot acest context, dat fiind ca sportul reprezinta una din cele mai ample pepiniere de eroism, de sambata trecuta incoace, noi, maramuresenii, suntem niste privilegiati. Deoarece zeii nostri s-au mutat definitiv la Baia Mare. Pentru ca, nu-i asa, prestigiul este ingredient principal in reteta idolatriei, iar ei, campionii Romaniei la rugby, au de acum aceasta aura fascinanta de eroi al caror exemplu il putem urma in propria dorinta (secreta sau marturisita) de a deveni cineva.
Pentru ca ei, idolii nostri sportivi, nu sunt altceva decat proiectia a ceea ce am fi vrut noi insine sa devenim si, undeva pe drumul spre glorie, ne-am ratacit. Undeva in ascensiunea noastra spre maretie, am cazut in genunchi. Pe parcusul destinului nostru, am uitat ca nu exista decat locul I.
„Omul Mare este intotdeauna ca fulgerul cazut din Cer; restul oamenilor stau in asteptarea lui si au nevoie de el drept combustibil ca sa se aprinda si ei” scria Thomas Carlyle. Ei bine, maine, noi, maramuresenii, avem privilegiul de a ne apropia de campionii nostri si de a invata, de la ei, cum niciun sacrificiu nu este prea mare pentru a deveni numarul unu.
Maine putem sa vorbim cu idolii nostri si sa descoperim ca ne putem molipsi si noi de stralucirea lor de aur. Maine putem sa le cerem autografe si sa invatam din semnatura lor ca de la nimic la tot distanta se arde numai prin vointa.
Maine, sunteti cu totii asteptati la stadionul Phoenix, incepand cu ora 11.00. Campioana Romaniei, CSM Stiinta Baia Mare, debuteaza în Cupa Europei Centrale, intr-un meci impotriva echipei Dragon Club Brno (Cehia).
Campionii vostri va asteapta. Sa va prezinte cupa si medaliile de campioni ai Romaniei. Sa va cunoasca si sa va multumeasca pentru ca le-ati fost alaturi in tot acest drum spre glorie. Veniti sa le spuneti din nou campionilor vostri ca Maramuresul ii iubeste.
Sursa: E. M.