Rusaliile: ce semnificaţie au şi ce tradiţii respecta românii în aceste zile

Rusaliile, Cincizecimea sau Pogorararea Sfantului Duh, una dintre cele mai vechi sarbatori crestine, sunt praznuite la 50 de zile de la Inaltarea Domnului, cand Duhul Sfant s-a coborat la apostoli, fiind cunoscuta si ca ziua intemeierii Bisericii, cand s-au convertit la crestinism 3.000 de oameni. De Rusalii se leaga mai multe superstitii si oamenii pastreaza inca unele traditii: isi impodobesc casele cu frunze sfintite de tei sau de nuc, pentru a indeparta duhurile rele, ung usile cu usturoi, pentru a fi feriti de ghinion tot anul si danseaza Jocul Calusarilor, pentru a alunga spiritele Ielelor care vin sa faca rau.

Ortodocsii sarbatoresc, duminica si luni, Cincizecimea sau Pogorarea Sfantului Duh peste sfintii apostoli, sarbatoare crestina care mai este cunoscuta in popor ca Rusalii sau Duminica Mare.

Sarbatoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi sarbatori crestine, impreuna cu cea a Pastilor, fiind praznuita inca din vremea sfintilor apostoli. Pana catre sfarsitul secolului al IV-lea si inceputul secolului al V-lea, Cincizecimea era o dubla sarbatoare: a Inaltarii Domnului si a Pogorarii Sfantului Duh. Apoi, sarbatoarea a fost separata, Cincizecimea ramanand numai ca Pogorare a Duhului Sfant.

Cand s-au implinit cincizeci de zile de la Inaltare, s-a auzit un tunet care a strabatut multimea adunata la Ierusalim din toata lumea. Duhul Sfant s-a vazut in chip de limbi de foc, pogorand nu numai peste cei doisprezece apostoli, ci si peste cei saptezeci de ucenici. Apostolii au inceput sa vorbeasca in limbile tuturor neamurilor si sa se inteleaga intre ei, iar multimea a crezut ca sunt beti. Atunci, Sfantul Apostol Petru a vorbit in mijlocul multimii, iar 3.000 de oameni s-au convertit la crestinism. Se crede astfel ca Cincizecimea este sarbatoarea intemeierii Bisericii Crestine, pentru ca cei 3.000 de oameni au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai tarziu.

Rusaliile sau Mosii de vara

Sarbatoarea pogorarii Duhului Sfant mai este cunoscuta ca Rusalii, de la sarbatoarea trandafirilor din lumea romana, consacrata cultului mortilor. Crestinii au preluat obiceiul roman, facand din sambata dinaintea Rusaliilor una dintre zilele de pomenire a mortilor.

In unele zone ale tarii, in sambata Rusaliilor se impart oale impodobite cu flori si cu un colac deasupra, pentru pomenirea mortilor. In duminica Rusaliilor, se impart farfurii frumos impodobite pentru vii.

Intrucat Tatal, Fiul si Sfantul Duh sunt intr-o legatura nemijlocita, lunea de dupa duminica Rusaliilor este consacrata proslavirii Sfintei Treimi, sarbatoarea Rusaliilor avand astfel doua zile.

Rusaliile sunt, in credinta populara, spiritele mortilor, numite in popor Iele sau zane rele.

Cuvantul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizeaza sarbatoarea trandafirilor, dar reprezinta si fetele imparatului Rusalim, despre care se credea ca aveau puteri magice si seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau. In credinta populara, Rusaliile sunt spiritele mortilor care, dupa ce au parasit mormintele la Joimari si au petrecut Pastile cu cei vii, refuza sa se mai intoarca in locurile lor de sub pamant si incep sa faca rele oamenilor.

Pentru a le imbuna, oamenii, care evitau sa le spuna Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zane sau frumoase. Exista superstitia ca aceste spirite stau pe langa izvoare si pot, prin cantecele lor, sa ia mintile oamenilor si sa-i imbolnaveasca. Boala seamana, se spune in popor, cu o transa ce nu poate fi inlaturata decat de puterea dansului calusarilor.

Obiceiul calusarilor de Rusalii, foarte vechi, este cunoscut mai ales in localitatile Contesti, Lisa, Nasturelu, Bragadiru si Zimnicea. Batranii satelor cred ca, daca esti bolnav, de Rusalii te poti face bine dupa ce vataful calusarilor trece cu pasul peste tine. In Oltenia, grupuri de cate sapte-opt calusani merg din casa in casa pentru a colinda si a alunga spiritele rele, iar oamenii ii intampina cu frunze de nuc, cu pelin, usturoi, apa si sare.

Traditii si obiceiuri de Rusalii

De Rusalii se mai leaga si alte traditii si obiceiuri, care difera de la o regiune la alta. In unele zone, oamenii isi impdobesc casele si gospodariile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga raul si bolile. Ramurile de tei au o simbolistica aparte in aceasta sarbatoare: se crede ca teiul fereste gospodariile de grindina sau de duhurile rele ale zanelor. Flacaii le aduc din paduri, dupa care se sfintesc la biserica, iar credinciosii le iau acasa si le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure sfintite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. In traditia populara se zice ca numai pana la Sanziene plantele au puteri vindecatoare. Tot de Rusalii, in unele regiuni se danseaza “Jocul Calusarilor”. Se spune in popor ca leacul cel mai folosit pentru cei atinsi de Rusalii este jocul calusarilor.

In unele zone, femeile fac descantece pentru a alunga Ielelor, iar usile se ung cu usturoi, pentru ca se crede ca asa va fi pazita casa de rele si ghinion tot restul anului. Spiritele rele se mai alunga prin ritualuri galagioase si pocnituri cu ramuri de tei.

In unele gospodarii se prepara unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a spori laptele. In Ardeal este obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”. Femeile sunt stropite cu apa, pentru a fi sanatoase si frumoase tot restul anului. In unele zone se spune ca daca de Rusalii este timp frumos, toata vara va fi frumoasa si rodnica.

Superstitii de Rusalii

Legendele spun ca Ielele sau Rusaliile sunt fiinte fantastice, care umbla prin vazduh si pot lua mintile oamenilor daca nu respecta ziua. Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zane, soimane, imparatesele-vazduhului, ursoaice -, umbla imbracate in alb, iar locurile in care danseaza raman arse si neroditoare.

Se spune ca Rusaliile rapesc uneori un tanar frumos ca sa joace cu el, apoi il elibereaza, dar acesta nu trebuie sa spuna ce a vazut, pentru ca altfel ar putea fi pedepsit.

In unele sate, oamenii cred ca in zilele de Rusalii nu este bine sa mergi la camp, pentru ca te prind si te pedepsesc Ielele. De Rusalii, oamenii nu trebuie sa intre in vie sau sa mearga in locuri pustii, pentru ca s-ar putea intalni cu spiritele rele.

In unele zone se spune ca cine nu respecta sarbatoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoaca boala denumita popular “luat din Rusalii”. De asemenea, nu este bine sa te certi cu cineva in ziua de Rusalii, pentru ca vei fi “luat din Rusalii”.

Rusaliile, zile libere in Romania si in alte tari
Lunea Rusaliilor este zi nelucratoare in Romania, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Tarile de Jos, in unele cantoane din Elvetia, in Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria si Togo.