Într-o țară, precum România, în care agricultura este polarizată între ferme foarte mari și exploatații mici, de câteva hectare, o nouă generație de fermieri se luptă să își facă loc în peisajul agro-zootehnic, tineri care își dedică timpul cu pasiune cultivării pământului sau creșterii animalelor.
Unul dintre acești tineri este și Leo Călăuz, din Fărcașa, proprietarul și administratorul unei micro-ferme de creșterea vacilor de lapte.
L-am găsit, într-una din zile, pe câmp la balotat de lucernă iar într-un moment de răgaz am avut un scurt dialog:
-Spor la treabă, Leo, merge treaba?
Leo Călăuz:
– Merge, sigur că da, numai că este foarte cald și trebuie să mai facem și câte-o pauză.
-Știu că deții o micro-fermă de vaci, cum ai ajuns să te implici în această activitate?
Leo Călăuz:
– Noi, acasă, am avut vaci de când mă știu iar mie, de mic copil, îmi plăcea să-l ajut pe bunicul Cornel să se ocupe de vite. Și, uite-așa, încet, încet am prins dragoste de aceste animale iar odată cu trecerea anilor am intuit un potential de afacere. Bunicul meu iubea vitele dar, din păcate, a murit în urma unui tragic accident tocmai când se întorcea cu ele din ciurdă. După liceu am făcut un an de inginerie dar nu mi-a plăcut și, împreună cu familia, am luat hotărârea să mai cumpărăm animale si să înființăm o fermă iar eu să mă ocup de ea. Părinții mei lucrează la Eaton iar fratele meu în alt domeniu dar, toată familia, în frunte cu bunica Mărioara, mă ajută tot timpul. Acum am 20 de vaci, din rasa Bălțata românească, dintre care 12 sunt în lactație iar celelalte sunt fie gestante fie tineret.
-Cum te descurci cu pășunatul, cu furajele?
Leo Călăuz:
– Fac parte dintr-o asociație agricolă (Muncel-Goroniș-Iertaș) și am concesionat o suprafață de 16 hectare unde animalele pășunează și sunt în stabulație liberă. Furajele mi le asigur în regie proprie neavând nevoie să cumpărăm aproape nimic. În total lucrez o suprafață de aproximativ 34 de hectare din care, peste 5 ha este semănată cu porumb, 5,5 ha cu lucernă iar restul cu alte culturi. Pentru iarna viitoare, până în prezent am făcut un stoc de 200 de baloți de fân, 68 de baloți lucernă-vidată și 100 de baloți de paie pentru așternut. Și mai urmează.
Pentru a lucra o asemenea suprafață îți trebuie utilaje!
Leo Călăuz:
– Desigur. Din punct de vedere al dotărilor stăm destul de bine. În afară de combină pentru cereale cam avem majoritatea utilajelor necesare: 2 tractoare, semănători de păioase și porumb, cositori, presă de balotat(baloți rotunzi), set de fertilizare, pompe de erbicidat, combinator, discuri, grape, mig pentru gunoi de grajd, mașină de recoltat porumb, trailer pentru transport baloți, moară pentru furaje și altele. Toată dotarea tehnică a fost achiziționată prin fonduri proprii. Nu am accesat proiecte pe fonduri europene pentru achiziția de utilaje dar îmi propun să încerc și această variantă.
Ce faci cu producția de lapte și ce-ți propui pentru viitor?
Leo Călăuz:
– Laptele recoltat de la vaci îl distribuim la abonații din Fărcașa și din Gârdani sau, când avem comenzi, facem și brânză topită ori telemea. Deasemenea mai furnizăm lapte și la o fabrică din Baia Mare.
Pentru viitor îmi doresc să aplic pentru programul „Tânărul fermier” un program prin care tinerii agricultori au oportunitatea de a accesa fonduri în valoare de 70.000 de euro pentru dezvoltarea fermelor. Acest sprijin financiar este destinat tinerilor sub 41 de ani și oferă o oportunitate importantă pentru tinerii agricultori de a investi în dezvoltarea fermelor și în implementarea de tehnologii moderne și durabile în domeniul agricol. – conform paginii Comuna Farcasa Maramures.
Noi îi urmă mult succes în demersurile lui și dorim ca munca să-i fie răsplătită pe măsură!