Vezi VIDEO
Un om simplu, dar cald, insotit de nelipsita lui palarie, ni se infatiseaza parca de nicaieri se o ulita prafuita din Somcuta Mare. Imbracat cu un costum ponosit si cu un aparat de fotografiat in gat, incepe sa turuie grabit niste cuvinte intr-o engleza dubioasa pentru urechile mele. „…i gave the book to Traian Basescu”, doar atat reusesc sa deslusesc din ceea ce incerca el sa ne povesteasca.
Fotograf de meserie, Harald Medbøe spune ca a calcat pe pamant romanesc pentru prima oara in 2001, dupa ce mama sa, care era pe jumatate romanca, a decedat, in Norvegia. “Mama a mea a fost romanca pe jumatate, deci eu sunt pe sfert roman, dar cred ca am o supradoza de la bunicul meu, Petre Rio Jianu”.
Intrigat de faptul ca nu stia prea multe despre Romania, s-a hotarat sa vina sa isi descopere radacinile. Calatoria sa a luat o alta turnura cand a intalnit gaborii, prima comunitate de romi care i-a iesit in cale. A fost pur si simplu fascinat, dorindu-si sa-i cunoasca indeaproape.
“Intotdeauna mi-a placut muzica lor, mi-au placut filmele cu tigani, asa ca stiam despre ei, dar nu i-am cunoscut personal inainte sa vin in Romania.”, povesteste Harald.
Trei ani a petrecut in randul tiganilor, intre 2001 si 2006, traversand intreaga Romanie si imortalizandu-i in diferite ipostaze pe etnici, despre care spune ca sunt pentru Romania “precum ardeiul iute pentru ciorba”. De-a lungul calatoriei sale, a intalnit tigani turci ,care traiau la groapa de gunoi, in zona Marii Negre, a cunoscut tigani din Sighet, Brasov, Sibiu si Bucuresti, dar Harald stie ca tiganii sunt “peste tot”.
Maramureseanul Tudor Lakatos, cunoscut si ca Elvis Romano, a fost omul care l-a facut sa se ataseze foarte tare de comunitatea de romi din somcuta Mare. in 2003 l-a cunoscut si a fost impresionat de devotamentul sau fata de copiii tigani, pentru a-i invata sa nu isi uite traditiile si propria limba.
Fotograful nu a avut parte doar de intamplari pozitive in calatoriile sale prin Romania, el marturisind ca intr-un mic satuc de romi, i-a fost furat aparatul de fotografiat. Cu toate astea, ne povesteste cu un glas marunt cum, in comunitatile sarace, a scos cativa banuti din buzunar si le-a cumparat alimente etnicilor, pentru a le asigura hrana pentru macar cateva zile.
Dupa experienta avuta in Romania, si-a dorit mai mult. Astfel ca s-a hotarat sa calatoreasca in Rajahstan, India, pentru a descoperi originile tiganilor care i-au incantat inima si sufletul. “Experienta a fost una foarte importanta pentru mine. Am gasit multe similitudini intre traditiile romilor din Romania si ale celor din India. Romii de aici au adus multe obiceiuri de acolo, care se mai pastreaza inca in India.”
Un album de fotografie si cu texte in limba norvegiana a incununat cu succes calatoriile sale, iar expozitiile de fotografie care au avut loc atat in Romania, cat si in Norvegia i-au adus aprecierea si faima. In timpul festivalului de la Sinaia din anul 2009, fotograful l-a intalnit pe Traian Basescu si i-a oferit albumul sau, spunand ca trebuie ca romii sa fie prezentati intr-o lumina mai buna, pentru ca au parte de foarte multa discriminare in Romania.
in acest moment, Harald asteapta ca albumul lansat in limba norvegiana sa apara si in limba romana, engleza si romani. “Ce se va intampla dupa (n.r. lansarea albumului), nu stiu, dar oriunde in lume ma voi duce, voi gasi romi, asa ca e posibil ca niciodata sa nu ma opresc din a lucra cu acest subiect.”
Anul acesta a vrut cu ardoare sa se implice intr-un proiect prin care sa ii aduca pe tinerii norvegieni mai aproape de romi si de traditiile acestora, pentru a-i cunoaste cu adevarat. Il intreb unde se simte acasa, dar boemul fotograf imi spune razand ca „planeta e foarte mica, la fel ca un firicel de nisip. Asa ca eu ma simt acasa pe planeta Pamant.”
Sursa: Gabriela Kuhajda