Joia Mare este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor. În istoria creștinătății este cunoscută și ca Joia Neagră sau Denia Mare.
Suntem în Săptămâna Patimilor. Este perioada când la biserică au loc slujbele de Denii, care au început de luni și se vor încheia vineri seară. Fiecare zi din acest interval are o semnificație aparte, precum Joia Mare.
În istoria creștinismului, Joia Mare este cunoscută drept Joia Neagră sau Denia Mare. Sunt patru evenimente importante care s-au desfășurat în această zi. În funcție de ele, se respectă acum diferite tradiții și obiceiuri: vopsitul ouălor, nu se consumă urzici și oțet sau nu se bat clopotele, ci doar toaca.
În Joia Mare, Iisus Hristos a luat parte la Cina cea de Taină, alături de cei 12 apostoli. A fost clipa în care Mântuitorul a împărțit pâine și vin acestora și i-a îndemnat la smerenie.
Mai mult, la Cina cea de Taină, Iisus a spus că unul dintre ucenici Îl va trăda, mai exact, că-L va vinde în schimbul unor bani. Atunci, El a făcut referire la Iuda.
Un alt eveniment simbolic din Joia Mara este acela când Mântuitorul spală picioarele celor 12 apostoli. Gestul semnifică purificarea de păcate și aduce aminte și de Sfânta Maria Magdalena. Sfânta Maria Magdalena este cea care s-a căit pentru păcatele sale și a cerut iertare de la Iisus Hristos, spălându-I picioarele.
De altfel, în Joia Mare, Iisus Hristos a făcut rugăciunea din Grădina Ghetsimani. După Cina cea de Taină, Mântuitorul S-a rugat la Dumnezeu pentru Sine și apostoli.
Atunci, se mai spune că Satana ar fi încercat să-L ispitească. Astfel, Iisus a făcut rugăciunea de trei ori, implorându-L pe Dumnezeu să-l scape de patimi și moarte. În cărțile sfinte apare și că de pe trupul lui Iisus curgeau sudori de sânge, la acea vreme.
Tot Joia Mare este marcată și de începutul patimilor. Adică Iisus Hristos își parcurge drumul către Răstignire, fiind batjocorit de păgâni.
În această zi, gospodinele vopsesc ouăle. Cele mai multe optează pentru culoarea roșu, deoarece simbolizează sângele lui Iisus Hristos, vărsat pe cruce, când a fost răstignit.
În ceea ce privește obiceiul ciocnirii ouălor, din bătrâni se mai spune că oul nespart reprezintă mormântul închis, iar cel spart, mormântul deschis, adică Învierea Domnului.
De altfel, în anumite regiuni se coc pasca și cozonacul. Acestea urmează a fi duse la biserică, în noaptea slujbei de Înviere.
Nu este voie să se consume oţet şi urzici în Joia Mare, deoarece au legătură cu chinurile la care a fost supus fiul lui Dumnezeu: a fost bătut de către păgâni cu urzici, atunci când căra crucea în spate, pe drumul Golgotei. În privința oțetului, amintește de momentul când Iisus se afla pe cruce și, în ultimele Sale clipe din viață, a cerut apă. În loc de apă, I s-a dat un burete cu oțet.
În Joia Mare, femeile nu au voie să spele haine: atât la mână, cât și la mașină. Ultima zi din Săptămâna Mare când se pot ocupa de această sarcină este Miercurea Mare.
După Joia Marea, are loc Vinerea Mare, cea care simbolizează înmormântarea lui Iisus Hristos. În această zi, creștinii merg la biserică să treacă pe sub Aer, adică pe sub mormântul Mântuitorului.