Sarbatoarea Bunei Vestiri, cinstita in fiecare an in data de 25 martie, aminteste de ziua in care Sfantul Arhanghel Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria ca a fost aleasa de Dumnezeu sa dea nastere Mantuitorului Hristos. Este prima sarbatoare confirmata in documente dintre sarbatorile Maicii Domnului. Pentru credinciosii care tin Postul Mare, in aceasta zi e dezlegare la peste.
Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbatoreau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, cum erau cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie. In Rasarit, data de 25 martie s-a generalizat indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot pe 25 decembrie, adica inca din prima jumatate a secolului al V-lea.
Se stie ca, inca din secolul IV sau V, s-a zidit la Nazaret o biserica, pe locul unde fusese casa in care Maica Domnului a primit de la inger vestea ca va naste pe dumnezeiescul Prunc.
Buna Vestire sau Blagovestenia cum e cunoscuta in traditia populara, este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta.
Traditia populara spune ca, in aceasta zi aducatoare de veste minunata, oamenii nu au voie sa se certe, fiind mare pacat: cine se cearta in ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. Tot acum, gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele de „Noaptea focurilor”, e practicat la casele maramuresenilor, el durand pana dupa miezul noptii sau pana in zori.
Sursa: Camelia Tocaci