SARBATOARE RELIGIOASA – SEMNIFICATIE – OBICEIURI – Schimbarea la fata (Probojaniile sau Probajeniile)

Crestinii ortodocsi si catolici praznuiesc in data 6 august Schimbarea la Fata – una dintre cele mai mari sarbatori religioase. Ziua are ca semnificatie momentul in care apostolii Mantuitorului, aflati pe muntele Tabor, s-au convins ca acesta nu este doar un proroc al lui Dumnezeu, ci fiul lui Dumnezeu. De asemenea, Schimbarea la Fata a Mantuitorului (Probojaniile sau Probajeniile – cum i se mai spune sarbatorii in Maramures) reprezinta si inceputul toamnei, data de 6 august fiind socotita ca zi de hotar pentru vara, cand vremea incepe sa se raceasca.

Schimbarea la Fata a Mantuitorului, din punct de vedere religios, reprezinta data la care Iisus, impreuna cu trei dintre mucenicii cei mai apropiati: Petru, Iacob si Ioan, a urcat pe muntele Tabor ca sa se roage. Aici, apostolii au fost invaluiti intr-un nor de lumina in timp ce Iisus se ruga, iar apoi au auzit un glas care le-a spus: ”Acesta este Fiul Meu Cel iubit, in Care am binevoit; pe Acesta ascultati-L” (Matei 17, 5). Iisus le-a poruncit celor trei sa nu dezvaluie nimanui nimic din cele ce vazusera, pana dupa invierea Sa din morti.

Sarbatoarea Schimbarii la Fata este considerata aceea a ”indumnezeirii naturii omenesti si a participarii trupului trecator la bunurile vesnice, care sunt mai presus de fire”. Un argument al importantei care i s-a dat de-a lungul istoriei acestei sarbatori este si faptul ca prima icoana realizata de apostoli a fost aceea a Schimbarii la Fata.

Obiceiuri legate de Schimbarea la Fata
Etnologii maramureseni au aratat, in revista Memoria Ethnologica – colectia Aurel Festila, ca Schimbarea la Fata (6 august) este o sarbatoare fara datini si practici deosebite. Denumirea de Probojanii vine de la verbul popular „a probazi” – care inseamna a ocari sau a certa si care vine din slavona.

• Acum se ”proboze” frunza si iarba, adica e coapta, nu mai creste iarba si incepe sa galbeneasca frunza.
• In aceasta zi se aduc in biserici prinoase din struguri, se binecuvanteaza si se impart, se pleaca in pelerinaj la manastiri.
• Se considera ca pana la aceasta sarbatoare trebuie terminat cositul si facutul fanului, pentru ca se trec florile si iarba imbatraneste, diminuand calitatea furajelor.
• Se crede ca in aceasta zi, nu e bine sa te certi cu nimeni si nici sa fii certat de catre cineva, ca asa vei fi tot anul, pana la urmatoarele Probajenii.
• Fetele nu-i bine sa se pieptene in aceasta zi pentru ca nu le mai cresc coadele, asa cum nu mai creste iarba.
• Din aceasta zi se interzice scaldatul. „De la Probajenii inainte, nu-i slobod sa te mai scalzi in rau. O coborat cerbul de la munte, s-o pisat in apa si-o racit apa. Atata-i tat.” (Memoria Ethnologica – colectia Parasca Fat). Explicatia ”tradusa” ar fi aceea ca incepand din 6 august, apele sunt tot mai reci astfel incat creste riscul imbolnavirilor.
• Tot de la aceasta data este interzis dormitul afara. „Numa` atata-i vara, vara/ Pana-i patu` mandrii-afara/ Daca mandra patu-si muta/ Poti sa stii, vara-i trecuta.” (Memoria Ethnologica – colectia Parasca Fat)