O noua inversare a polilor magnetici ai Pamantului ar putea sa se produca in viitorul apropiat, in timpul vietii noastre, conform unor analize ale datelor cu privire la campul magnetic terestru, culese atat in cadrul misiunii Swarm apartinand Agentiei Spatiale Europene (ESA), cat si din examinarea unor straturi de sedimente aflate la poalele Muntilor Apenini, in Italia, conform unui material publicat de Live Science.
Polii magnetici s-au inversat de mai multe ori de-a lungul istoriei planetei noastre. Astfel, in urma cu aproximativ 800.000 de ani, nordul magnetic se afla deasupra Antarcticii, iar sudul magnetic se afla suprapus nordului geografic.
Oamenii de stiinta au estimat ca un ciclu de inversare a polilor magnetici incepe prin slabirea continua a campului magnetic intr-un interval de cateva mii de ani. Apoi, cand campul magnetic devine suficient de slab, polii se inverseaza iar campul magnetic revine la intensitatea sa maxima. Noul studiu indica insa ca ultima inversare a polilor magnetici s-a produs intr-un interval de timp relativ scurt, de doar 100 de ani.
In prezent, conform masuratorilor, campul magnetic al Pamantului se afla in stadiul de slabire. Datele adunate in cursul acestei veri de sistemul de sateliti Swarm, apartinand ESA, indica faptul ca acest camp magnetic isi pierde din intensitate de 10 ori mai rapid decat se credea initial. Daca pierderea intensitatii s-ar fi produs mai lent, ar fi ramas valabila predictia privind inversarea polilor magnetici peste cateva mii de ani, dar in conditiile semnalate de ESA aceasta predictie s-ar putea dovedi mult prea optimista.
„Nu stim daca urmatoarea inversare se va produce la fel de brusc ca si ultima, dar nici nu putem sti ca nu va fi asa”, a comentat Paul Renne, director al Centrului pentru Geocronologie de la Universitatea California din Berkeley.
Geologii inca nu stiu din ce cauza se inverseaza polii magnetici ai Pamantului. Nucleul din fier al Pamantului se comporta ca un magnet gigantic, ale carui linii de camp invelesc planeta. Campul magnetic protejeaza biosfera terestra de radiatiile provenite de la Soare. Un camp magnetic aflat in stadiul de intensitate minima nu va reusi sa tina departe de suprafata terestra radiatiile solare si cosmice, lucru care poate duce si la afectarea retelelor electrice si a comunicatiilor pe unde radio.
In timp ce ESA a studiat campul magnetic de pe orbita, Paul Renne si echipa lui l-au studiat de la suprafata. Ei au extras sedimente formate in albia unui lac stravechi, de la poalele Muntilor Apenini (Italia). In aceste sedimente se afla si straturi de cenusa vulcanica rezultata din eruptii produse in urma cu foarte mult timp. Aceasta cenusa este formata din minerale sensibile magnetic, care pastreaza urme ale vechilor linii de camp magnetic terestru. Astfel, cercetatorii au putut masura directia in care erau indreptate aceste linii de camp.
Paul Renne si colegii sai au folosit o tehnica de datare argon — argon (care functioneaza pentru ca izotopul de potasiu 40 se descompune in izotop de argon 40 dupa o rata cunoscuta) pentru a determina varsta mostrelor de sedimente extrase. Aceste straturi s-au format de-a lungul unor perioade de cate 10.000 de ani, iar oamenii de stiinta au putut identifica momentul in care s-a produs ultima inversare a polilor magnetici — in urma cu aproximativ 786.000 de ani.
Straturile de sedimente demonstreaza si ca acest camp magnetic a fost instabil timp de aproximativ 6.000 de ani, inainte de inversarea brusca. Perioada de instabilitate a inclus doua momente de minim in intensitatea campului magnetic terestru, fiecare dintre aceste momente avand o durata de aproximativ 2.000 de ani.
Daca inversarea polilor magnetici ar putea produce o serie de neplaceri de ordin tehnic, cu siguranta ca ea nu reprezinta un motiv de panica. Oamenii de stiinta au cautat eventuale urme ale unor catastrofe ce ar fi putut sa se produca in timpul unor astfel de inversari si nu au descoperit nimic alarmant.
Cel mai afectat va fi sistemul de transport al energiei electrice. Insa, din punct de vedere teoretic, daca acest camp magnetic ajunge sa fie extrem de slab si chiar dispare temporar, in timpul inversarii, atunci Pamantul ar putea fi expus unor niveluri periculoase de radiatii solare si cosmice care ar putea afecta serios biosfera si ar pune in pericol viata oamenilor.
Nu exista insa nicio dovada ca un astfel de scenariu ar putea sa se produca, conform omului de stiinta american. Noul studiu va fi publicat in ultimul numar al revistei Geophysical Journal International.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
