Acordul pentru salvarea Greciei, convenit la summitul zonei euro, obliga Grecia sa aprobe si sa aplice, intr-un timp record, reforme vitale pe care le-a tot amanat de-a lungul vremii si sa accepte mai multa supraveghere din partea creditorilor internationali, consemneaza luni agentia EFE.
Foaia de parcurs adoptata de cei 19 membri ai zonei euro mentioneaza ca nu va fi suficient ajutorul oferit prin Mecanismul European de Stabilitate (MES), Grecia urmand sa fie nevoita, din luna martie 2016, sa apeleze si la asistenta tehnica si financiara a FMI.
De asemenea, inainte ca institutiile creditoare sa-si dea acordul final asupra unui nou program de ajutor financiar, Grecia va trebui sa adopte rapid o serie de legi privind reforme imediate. Astfel, guvernul de la Atena are termen pana miercuri sa decida asupra cresterii TVA si sa adopte actele normative privind reforma sistemului de pensii, independenta oficiului national de statistica si crearea unei autoritati fiscale. Apoi, pana cel tarziu pe 22 iulie, trebuie adoptate codul de procedura civila pentru a inlesni activitatea justitiei si sa fie transpusa in legislatia greaca directiva privind restructurarea si dizolvarea institutiilor de credit.
Abia dupa ce aceste schimbari legislative urgente vor fi realizate, guvernele statelor din zona euro vor putea mandata institutiile — CE, BCE si MES — sa negocieze cu Grecia un nou ‘memorandum de intelegere’, care sa grupeze conditiile unui al treilea program de asistenta financiara.
Pe de alta parte, ultimele reforme propuse de guvernul grec vor trebui consolidate si completate cu masuri precum: aplicarea clauzei deficitului zero, deschiderea sporita a pietelor prin masuri care merg, de exemplu, de la orarele centrelor comerciale si pana la regimul proprietatii farmaciilor si brutariilor, privatizarea operatorului retelei de electricitate, modernizarea sistemului de negocieri colective si flexibilizarea pietei muncii sau eliminarea interferentelor politice in sistemul de guvernare al entitatilor financiare.
Guvernul Tsipras a acceptat si constituirea unui fond in care vor fi transferate ‘active de valoare’ pentru a fi privatizate sau rentabilizate. Fondul va fi stabilit in Grecia — nu in Luxemburg, cum s-a propus initial — si va fi gestionat de autoritatile grecesti, dar ‘sub supravegherea institutiilor europene’.
Veniturile obtinute in urma vanzarii sau rentabilizarii acestor active vor fi folosite pentru rambursarea noilor imprumuturi acordate Greciei prin intermediul MES, pana la valoarea de 50 de miliarde de euro.
Autoritatile de la Atena s-au angajat de asemenea sa inainteze, pana pe 20 iulie, o prima propunere de restructurare si depolitizare a administratiei si de reducere a costurilor cu functionarea acesteia.
In plus, toate proiectele de lege in domenii relevante vor trebui discutate cu institutiile europene inainte de a fi trimise parlamentului grec, iar toata legislatia greaca ce contravine acordurilor semnate cu creditorii internationali va trebui revizuita, cu exceptia legii privind ‘criza umanitara’ provocata de sosirea masiva a imigrantilor clandestini.
In schimbul acestor concesii, partenerii europeni au acceptat ca nevoile financiare ale Greciei sunt cuprinse intre 82 si 86 de miliarde de euro si au recunoscut necesitatea urgenta a unei finantari de 7 miliarde de euro pana pe 20 iulie si a inca 5 miliarde de euro pana la jumatatea lui august.
Avand in vedere situatia dramatica a bancilor grecesti, acordul include si o rezerva cuprinsa intre 10 si 25 de miliarde de euro pentru operatiunile de recapitalizare sau de lichidare.
Partenerii europeni au recunoscut de asemenea existenta ‘unei serioase preocupari fata de sustenabilitatea datoriei’ si promit sa ia in considerare, daca va fi necesar, ‘masuri aditionale’, cum ar fi prelungirea scadentelor, dar au precizat ca o noua stergere a datoriei externe a Greciei ‘nu este posibila’.
Pentru a sustine cresterea economica si crearea de noi locuri de munca, Comisia Europeana va oferi in urmatorii 3-5 ani asistenta guvernului grec in vederea utilizarii eficiente a 35 de miliarde de euro din fondurile europene. De asemenea, executivul comunitar va aloca imediat un miliard de euro pentru impulsionarea investitiilor in Grecia.
Premierul Alexis Tsipras se va intalni incepand de luni dupa-amiaza cu liderii principalelor formatiuni politice pentru a obtine aprobarea acestui acord de catre parlamentul de la Atena. Dar el pare sa intampine o opozitie chiar in interiorul propriului partid Syriza (stanga radicala), mai multi membri ai guvernului sau afirmand deschis ca se opun unor noi masuri de austeritate.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
