Moscova a inceput actiuni de lobby prin care incearca sa convinga statele din UE care au relatii apropiate cu ea, respectiv Ungaria, Italia, Germania si Cipru, sa se opuna anul viitor prin veto prelungirii sanctiunilor impotriva ei, scrie vineri EUobserver, care citeaza surse europene neprecizate.
Primele doua serii de sanctiuni, si anume inghetarea activelor fostului presedinte ucrainean Viktor Ianukovici (care se ascunde in prezent in Rusia) si ale unora dintre colaboratorii sai apropiati si interdictii de viza, plus inghetarea activelor unor oficiali rusi si ucraineni ce au jucat un rol in anexarea Crimeii de catre Rusia, expira in martie si aprilie anul viitor. Cea de-a treia serie, indreptata impotriva unor companii ruse din sectoarele energetic, financiar si militar si care a fost adoptata in luna iulie dupa prabusirea avionului companiei Malaysia Airlines in zona din estul Ucrainei controlata de separatistii prorusi, expira in iulie.
Drept urmare, statele membre ale UE vor trebui sa decida daca vor prelungi sau nu aceste sanctiuni, iar o astfel de hotarare se ia prin consens. Asadar, daca un singur stat membru isi va exercita dreptul de veto, atunci sanctiunile impotriva Rusiei vor inceta.
EUobserver citeaza o sursa europeana implicata in consultarile preliminare privind prelungirea sanctiunilor, care a mentionat ca ‘rusii actioneaza intens in mai multe capitale’ pentru a bloca sanctiunile, principalele ‘tinte’ ce ar putea deveni aliatii Moscovei fiind Budapesta, Nicosia si Roma.
‘In mod normal, reinnoirea sanctiunilor ar trebui sa fie o formalitate. Dar se pare ca nu va fi asa de usor, intrucat mai multe tari isi doresc o dezbatere mai larga pe tema sanctiunilor in luna martie’, a indicat sursa citata.
O alta sursa europeana adauga pe lista celor trei tari deja mentionate si Germania, dar considera ca cele mai hotarate in demersul de revizuire substantiala a sanctiunile impotriva Rusiei sunt Ungaria si Cipru, in timp ce Italia, Grecia si Slovacia ar sprijini o ridicare partiala a acestor sanctiuni.
Potrivit unor surse diplomatice, si Republica Ceha ar putea manifesta rezerve fata de prelungirea sanctiunilor, in timp ce statele care sustin ferm aceasta prelungire sunt Marea Britanie, Polonia, Suedia si statele baltice, in timp ce Franta si Germania ar sta deocamdata in expectativa.
In ce priveste SUA, acestea estimeaza ca lobby-ul rusesc nu va reusi. Dar daca demersul Rusiei va avea totusi succes si sanctiunile vor fi ridicate chiar si partial, in timp ce continua razboiul din estul Ucrainei, atunci am putea vedea o fisura in alianta transatlantica, noteaza EUobserver.
Dintre cele trei tari mentionate, Ungaria, Italia si Cipru, cea care starneste cele mai mari temeri este prima, avand in vedere succesiunea de pozitii sfidatoare ale premierului Viktor Orban fata de SUA si UE, el afirmand de altfel recent ca sanctiunile impotriva Rusiei nu dau rezultate.
Separat de primele trei serii de sanctiuni, SUA si UE examineaza in prezent posibile noi sanctiuni care sa vizeze Crimeea, printre masurile propuse numarandu-se interzicerea activitatii companiilor occidentale in aceasta peninsula, cu accent pe transporturi si infrastructura. Dupa a doua runda de discutii la nivel de experti ce a avut loc joi la Bruxelles, o sursa europeana a declarat ca exista un acord de principiu, dar unele state incearca sa introduca ‘exceptii’ si ‘diavolul se ascunde in detalii’.
S-ar fi dorit ca acordul sa fie conturat pana la intalnirea de luni a sefilor diplomatiilor europene, cand vor fi prezenti la Bruxelles si premierul ucrainean si ministrul sau de externe. Dar sursele citate nu cred ca se va reusi acest lucru si estimeaza mai probabila o intelegere pana la Consiliul European de la sfarsitul saptamanii viitoare.
Sursa foto: Agerpres
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
