Se împlinesc astăzi 94 de ani de la crearea Partidului Național Țărănesc

La 10 octombrie 1926 este data când s-a înfiinţat Partidului Naţional Ţărănesc . El este rezultatul a două partide, Partidul Naţional Român şi Partidul Ţărănesc, iar momentul fuziunii a avut loc în timpul celor două Congrese, ţinute simultan , în Bucureşti. Congresul Partidului Naţional s-a desfăşurat în sala ”Transilvania” , în timp ce Partidul Ţărănesc şi-a organizat Congresul în sala „Amiciţia” . Ambele Congrese au ratificat în unanimitate fuziunea celor două partide.

Biroul de conducere al noului partid era alcătuit din şapte membri:

Radacinile partidului dateaza inca din 1848, atunci cand Adunarea Nationala de la Blaj a votat programul politic al romanilor ardeleni, care a stat la baza programului Partidului National Roman. Prin intermediul acestor date putem afirma ca PNTCD nu este doar cel mai vechi partid din Romania, ci si printre cele mai vechi partide din Europa. In contextul alipirii Transilvaniei la Ungaria (1865) si dupa constituirea monarhiei dualiste (1867), s-a simtit nevoia formarii un partid al romanilor. Astfel a aparut, in 1869, Partidul National Roman din Transilvania. Data de 30 aprilie 1881 consemneaza fuziunea dintre Partidul National Roman din Banat si Ungaria si Partidul National Roman din Transilvania, in urma careia s-a format Partidul National Roman, un partid care si-a pus semnificativ amprenta asupra istoriei Romaniei. Partidul s-a implicat activ in viata politica militand pentru emanciparea romanilor transilvaneni si avand o influenta majora in desfasurarea unor evenimentelor importante din istoria tarii. Un astfel de moment a fost organizarea Marii Adunari de la Alba-Iulia din 1918 care a decis unirea Transilvaniei cu Romania. Dupa Unire, Partidul Național a adoptat ca program politic Declarația de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Printre personalitatile sale ii mentionam pe Ilie Macelaru, George Baritiu, Ioan Ratiu, Vicentiu Babes, Gh. Pop de Basesti, Vasile Lucaciu, Vasile Goldis, St. Cicio Pop, Al. Vaida-Voevod, Iuliu Hatieganu, Iuliu Maniu s.a.

Dupa al doilea razboi mondial, PNT a fost principala forta politica care s-a opus instaurarii comunismului in Romania. Liderii national-taranisti vor avea insa de platit pentru curajul lor, fiind condamnati la ani grei de inchisoare, unde multi dintre ei, inclusiv Iuliu Maniu si Ion Mihalache, isi vor gasi sfarsitul.

Iuliu Maniu a fost arestat, la 14 iulie 1947, de autoritățile comuniste și judecat pentru „înaltă trădare” în procesul început la 29 octombrie 1947. Prin sentința dată la 11 noiembrie 1947 era condamnat la închisoare pe viață. Avea 74 de ani și a fost trimis la penitenciarul din Galați, pe baza ordinului de arestare 105.515/27 noiembrie 1947.

În august 1951 este transferat, împreună cu Ion Mihalache, Ilie Lazăr, Camil Demetrescu, Niculescu-Buzești, N. Carandino și alții din ”lotul Maniu”, la Sighet. În ultimele luni de viață, colegul său de celulă a fost N. Carandino, în ale cărui memorii se găsesc relatările privind ”testamentul politic” și ”testamentul religios” ale ”Domnului Președinte”, precum și detalii importante din viața, activitatea politică, gândirea morală, religioasă, politică a lui Maniu. Iuliu Maniu s-a stins din viață la 5 februarie 1953 la Sighet, în vârstă de 80 de ani, cadavrul său fiind aruncat într-o groapă din Cimitirul Săracilor, de la marginea orașului Sighet.

În data de 12 noiembrie 1998, prin decizia nr. 40/1998, Curtea Supremă de Justiție a dispus reabilitarea lui Iuliu Maniu și a înlăturat pedeapsa complementară a confiscării averii, pronunțată în 1947. La 1 decembrie 1998 a fost dezvelit Monumentul lui Iuliu Maniu din București.