Un memorandum pentru protejarea si afirmarea identitatii romanilor din Covasna, Harghita si Mures, adoptat, sambata, la Izvoru Muresului, si in care se cere, intre altele, infiintarea unui Departament pentru comunitatile romanesti din cele trei judete, va fi inaintat Presedintiei si Guvernului.
Reprezentantii romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures – lideri ai asociatiilor comunitatii romanesti din cele trei judete, primari romani din Harghita, cadre didactice si preoti din judet – au discutat, la Izvoru Muresului, despre problemele comunitatilor romanesti si au tras un semnal de alarma cu privire la continuarea actiunilor de ”discriminare si deznationalizare” a romanilor din Arcul Intracarpatic.
La intalnire au participat si ministrul Apararii Nationale, Mircea Dusa, episcopul Covasnei si Harghitei, Andrei Moldovan, precum si prefectul judetului Harghita, Jean-Adrian Andrei.
Reprezentantii romanilor au afirmat ca, avand in vedere configuratia demografica, administrativa, educationala, economica si politica actuala din judetele Covasna si Harghita in special, romanii au ”un satut de facto de minoritate numerica locala”, sunt discriminati, marginalizati si tratati ca ”o populatie aservita”, neexistand egalitate de sanse.
”In judetele Covasna si Harghita, contrar cadrului european, minoritatea dominanta (ungara), devenita majoritate numerica, este protejata prin masuri evidente de discriminare pozitiva, in vreme ce majoritatea romaneasca din cele doua judete, devenita minoritate numerica locala dominata, este condamnata la deznationalizare sau la emigrare. Romanii din aceasta parte de tara nu dispun de instrumente legale si de parghii eficinte pentru a contracara prin forte proprii efectele negative ale descentralizarii, in rapoartele cu autoritatile administratiei publice locale aflate sub autoritatea perpetua a formatiunilor etnice maghiare”, se arata in memorandum.
De asemenea, acestia au sustinut ca datele oficiale ale recensamintelor populatiei indica scaderea numarului romanilor in majoritatea localitatilor cu populatie etnic mixta din Covasna si Harghita, in ultimii 25 de ani, atentionand ca, daca acest proces continua, in urmatoarele trei decenii populatia romaneasca din aceste localitati ”se va diminua drastic, mergand pana la disparitie”.
Potrivit unor studii sociologice prezentate in cadrul evenimentului, in judetele in care etnicii maghiari sunt numeric majoritari ”societatea romaneasca se regaseste segregata dupa principii medievale in propria tara”, accesul romanilor la locurile de munca, la deciziile si la reursele financiare fiind restrictionat de ”dictatura etnocratica a formatiunilor politice maghiare” si complicitatilor factorilor de putere din cadrul autoritatilor decidente ale statului roman.
”Principalul rezultat al ultimilor 25 de ani este aparitia unei minoritati dominate si unei majoritati dominante, aparitia unui soi de apartheid cultural-institutional pe criterii etnice, de tip medieval”, a precizat directorul Centrului European pentru Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane, Radu Baltasiu.
Totodata, in memorandum se mentioneaza ca agravarea situatiei si ”recrudescenta demersurilor separatiste sunt trecute cu vederea” sau ”incurajate de complicitati politico-economice transpartinice, de lipsa de reactie a institutiilor statului” si de ”incapacitatea de gestionare a unor situatii care vizeaza siguranta nationala”.
”Ne-am propus sa identificam acele masuri care sa duca la perfectionarea organzarii comunitare, sa facem ceea ce depinde de noi. In al doilea rand, sa potentam, sa stimulam solidaritatea nationala si mai ales imensul capital de afectivitate in chestiuni pragmatice, iar in al treilea rand, solicitam Guvernului sa se raporteze la problema noastra intr-un alt mod. Sa trecem de la demersuri, de la bune intentii, la fapte concrete. Nu impotriva concetatenilor maghiari, ci pentru noi, pentru ca acest spatiu binecuvantat sa ramana un spatiu multietnic si pluriconfesional si nu o enclava etnica”, a spus directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Ioan Lacatusu.
In memorandumul adoptat se solicita ”elaborarea si aprobarea unei strategii nationale pentru asigurarea respectarii dreptului constitutional la identitate nationala si a exercitarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor de nationalitate romana din unitatile administrativ-teritoriale in care acestia sunt numeric minoritari”, infiintarea unui Departament pentru comunitatile romanesti minoritare numeric, precum si numirea unui consilier prezidential, respectiv guvernamental, care sa monitorizeze situatia comunitatilor romanesti.
De asemenea, se cere finantare, prin bugetul central, pentru proiectele promovate de asociatiile si fundatiile culturale, religioase si civice din judetele Covasna, Harghita si Mures, elaborarea unei strategii de dezvoltare economica prioritara pentru zona Covasna-Harghita, cu finalitate in crearea unor noi locuri de munca si mentinerea celor existente, iar statului roman sa isi exercita prezenta ”clara si hotarata” in cele trei judete prin institutiile sale specifice: prefectura, institutii deconcentrate, armata, forte de ordine publica, ”asa cum procedeaza statul italian in Tirolul de Sud, exemplu des invocat de adeptii separatismului pe criterii etnice a asa-zisului Tinut Secuiesc”.
Semnatarii au reiterat solicitarea adresata Guvernului Romaniei, ”de a inceta practica aprobarii solicitarilor UDMR de a fi schimbati prefectii romani din judetele Covasna si Harghita”, acestia fiind ”singurii care pot veghea si actiona impotriva actiunilor potrivnice satului roman”.
”A venit momentul ca tara sa se raporteze altfel la noi, romanii din Covasna, Harghita si partial Mures. Datorita dificultatilor din perioada de tranzitie si a bulversarilor valorilor din societatea romaneasca, nici pana acum nu s-a inteles ca, de fapt, problema nu este doar a romanilor din aceste judete, ci a intregii tari. Asa cum nu se intelege ca, desi neacceptata de iure, autonomia maghiara in zona exista de facto. Lipsa de reactie a statului roman face ca liderii comunitatii maghiare sa continue promovarea identitati unui tinut secuiesc fara romani”, se precizeaza in memorandum.
In finalul documentului, sunt exprimate ”sperantele comunitatii romanesti de normalizare a convietuirii interetnice in zona”, care ”ii cheama din nou pe concetatenii de etnie maghiara la conlucrare si dialog, singura solutie rezonabila fiind convietuirea pasnica bazata pe respectul reciproc, in spiritul valorilor comune crestine si europene”.
Memorandumul adoptat, sambata, la Intalnirea romanilor din judetul Harghita, organizata de Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures la Izvoru Muresului, va fi depus la Presedintie, Parlament si Guvern, precum si la Consiliul Europei, ”pentru o informare reala, in contrast cu informatiile eronate cu care sunt asaltate organismele europene”.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
